Midiile, stridiile şi scoicile din farfurie pot aduce un ingredient secret: microplastice. Cercetătorii de la Universitatea de Medicină Hull York au ajuns la concluzia că fructele de mare sunt contaminate cu o cantitate mare de microplastice.
Oamenii de ştiinţă englezi au analizat peste 50 de studii (din 2014 până în 2020) pentru a investiga nivelurile de contaminare cu microplastice la peşti şi crustacee la nivel global. Ei au descoperit că moluştele (cum ar fi scoici, midii, stridii) au cele mai ridicate niveluri. Moluştele colectate în largul coastelor Asiei au fost cele mai contaminate cu microplastice, cercetătorii sugerând că aceste zone sunt mai puternic poluate de plastic. Oamenii de ştiinţă încă încearcă să înţeleagă implicaţiile asupra sănătăţii oamenilor care consumă peşti şi crustacee contaminate cu aceste mici particule de deşeuri de plastic.
„Nimeni nu înţelege pe deplin impactul microplasticelor asupra corpului uman, dar dovezile timpurii din alte studii sugerează că provoacă daune. Putem începe să facem acest lucru analizând cantitatea de fructe de mare şi peşte consumate şi măsurând cantitatea de microplastice din acestea”, a spus Evangelos Danopoulos, de la Şcoala de Medicină Hull York, autorul studiului.
Conţinutul de microplastice, potrivit acestei cercetări era de la 0 la 10,5 microplastice pe gram la moluşte, de la 0,1 la 8,6 microplastice pe gram la crustacee şi de la 0 la 2,9 microplastice la gram la peşte. Cele mai mari consumatoare de moluşte sunt China, Australia, Canada, Japonia şi Statele Unite, urmate de Europa şi Regatul Unit, au menţionat autorii studiului.
Deşeurile de plastic care ajung în oceane, lacuri şi râuri pot ajunge în interiorul crustaceelor, peştilor şi mamiferelor marine. Se aşteaptă ca deşeurile de plastic generate la nivel mondial să se tripleze la 155 - 265 milioane de tone pe an până în 2060.
Sănătatea oamenilor poate fi influenţată în toate etapele de fabricare a materialelor din plastic. Astfel, extracţia petrolului şi a gazelor necesare pentru producerea plasticului duce la emiterea în apă sau aer a unor substanţe chimice cu efect toxic.
,,Peste 170 dintre aceste substanţe utilizate în procesul de fracturare hidraulică pot cauza probleme de sănătate, cum ar fi cancerul şi probleme ale sistemului imunitar. Şi procesul de rafinare a combustibililor fosili în răşini de plastic are ca rezultat emiterea unor substanţe toxice care pot provoca mai multe probleme de sănătate. Cei mai afectaţi sunt muncitorii din această industrie şi comunităţile de lângă rafinării, care sunt cele mai vulnerabile”, a declarat dr. Vlad Negulescu, medic farmacologie şi toxicologie clinică într-una din emisiunile 360MEDICAL, difuzate la postul de televiziune B1 Tv.
