Fumătorii au inimile mai slăbite decât nefumătorii, arată un studiu ce urmează a fi prezentat la Congresul Societăţii Europene de Cardiologie, (ESC) care se desfăşoară în perioada 26 – 29 august, la Barcelona.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), fumatul ucide peste opt milioane de oameni în fiecare an.
Fumatul este responsabil pentru 50% dintre toate decesele evitabile la fumători, jumătate dintre acestea fiind cauzate de boli cardiovasculare aterosclerotice, cum ar fi infarct şi AVC.
Cu cât oamenii fumează mai mult, cu atât inima lor funcţionează mai prost, arată un nou studiu care va fi prezentat la ESC 2022.
Vestea bună este că o anumită funcţie a inimii poate fi restabilită prin renunţarea la fumat.
„Este bine cunoscut faptul că fumatul cauzează blocarea arterelor, ceea ce duce la boli coronariene şi AVC”, a declarat autorul studiului, dr. Eva Holt de la spitalul Herlev şi Gentofte, din Copenhaga, Danemarca.
„Studiul nostru arată că fumatul duce şi la îngreunarea şi slăbirea inimii. Înseamnă că fumătorii au un volum mai mic de sânge în camera stângă a inimii şi mai puţină putere de a-l pompa în restul corpului. Cu cât fumezi mai mult, cu atât este mai rău pentru funcţia inimii. Cordul se poate recupera într-o oarecare măsură odată cu renunţarea la fumat, aşa că nu este niciodată prea târziu să vă lăsaţi”, a atras atenţia medicul.
Efectele dăunătoare ale fumatului asupra arterelor şi bolilor arteriale, cum ar fi infarctul şi AVC-ul, sunt bine stabilite.
Studiile au arătat, de asemenea, că fumatul este asociat cu un risc mai mare de insuficienţă cardiacă, în cazul în care muşchiul inimii nu pompează sânge în jurul corpului aşa cum ar trebui, de obicei pentru că este prea slabit sau rigid. Aceasta înseamnă că organismul nu primeşte oxigenul şi nutrienţii de care are nevoie pentru a funcţiona normal.
Legătura dintre fumat şi structura şi funcţia inimii nu a fost pe deplin examinată până acum.
Prin urmare, acest studiu a explorat dacă fumatul a fost legat de modificări ale structurii şi funcţiei inimii la persoanele fără boli cardiovasculare şi de efectul schimbării obiceiurilor de fumat.
Studiul a folosit date din cel de-al 5-lea studiu Copenhaga City Heart, care a investigat factorii de risc şi bolile cardiovasculare în populaţia generală.
Au fost înrolaţi un total de 3.874 de participanţi cu vârste cuprinse între 20 şi 99 de ani fără boli de inimă.
Cercetătorii au folosit un chestionar pentru a obţine informaţii despre istoricul de fumat şi pentru a estima câte pachete pe an fumează o persoană, respectiv care este numărul de ţigări fumate de-a lungul vieţii.
Numărul de pachete într-un an a fost definit ca reprezentând 20 de ţigări fumate în fiecare zi timp de un an.
Participanţilor li s-a efectuat o ecografie la inimă, numită ecocardiografie, care oferă informaţii despre structura acordului şi date despre cât de bine funcţionează.
Cercetătorii au comparat măsurătorile ecocardiografiilor fumătorilor cu cele ale persoanelor care nu au fumat niciodată, după ajustarea în funcţie de vârstă, sex, indice de masă corporală, hipertensiune arterială, colesterol ridicat, diabet şi funcţie pulmonară.
Vârsta medie a participanţilor a fost de 56 de ani şi 43% erau femei.
Aproape unul din cinci participanţi erau fumători (18,6%), în timp ce 40,9% erau foşti fumători şi 40,5% nu fumaseră niciodată. În comparaţie cu cei care nu au fumat niciodată, fumătorii aveau inimi mai îngroşate, mai slăbite şi mai grele.
Creşterea numărului de ţigări fumate pe an a fost asociată cu pomparea unei cantităţi mai scăzute de sânge. „Am descoperit că fumatul curent şi anii acumulaţi au fost asociaţi cu înrăutăţirea structurii şi funcţiei camerei stângi a inimii, cea mai importantă parte a inimii. În plus, am constatat că pe o perioadă de 10 ani cei care au continuat să fumeze au dezvoltat inimi mai îngroşate, mai grele şi mai slăbite, care au fost mai puţin capabile să pompeze sânge în comparaţie cu cei care nu au fumat niciodată şi cu cei care s-au lăsat în acea perioadă”, a precizat dr. Holt.
„Studiul nostru indică faptul că fumatul nu numai că dăunează vaselor de sânge, dar dăunează direct şi inimii. Vestea bună este că o parte din daune sunt reversibile prin renunţarea la fumat”, a mai precizat medicul.
