Înainte ca cercetătorii să descopere antibioticele în anii 1920, mulţi oameni mureau din cauza unor infecţii bacteriene minore. Descoperirea uriaşă a penicilinei făcută de Alexander Fleming în 1928 a salvat milioane de vieţi, speranţa de viaţă a crescut peste tot în lume şi oamenii au putut supravieţui unor infecţii care odinioară erau mortale. ,,Îngrijorarea lui Alexander Fleming că va apărea rezistenţa antimicrobiană s-a adeverit 25 de ani mai târziu”, a precizat Gabriel Dina, director Corporate Affairs Pfizer România, în cadrul primei ediţii a dezbaterii online ,,Antibiotics 360”, organizată de redacţia 360medical.ro.
,,Noi avem o istorie lungă în ceea ce priveşte lupta cu infecţiile şi, dacă e să mă întorc cu 80 de ani în urmă, Pfizer a fost compania care a dezvoltat prima dată o tehnologie de producţie la scală a penicilinei. Dacă nu ar fi fost această contribuţie a industriei inovatoare de cercetare, descoperirea penicilinei ar fi rămas la nivelul de curiozitate de laborator. Întreaga rezervă de penicilină a Statelor Unite la începutul celui de-al doilea Război Mondial era suficientă pentru tratarea unui soldat. În 1940 în pragul războiului, guvernul american şi guvernul britanic au chemat industria farmaceutică să contribuie la eforturile de dezvoltare a unor tehnologii care să poată produce pe scară largă penicilină. De-a lungul ultimilor 80 de ani am dezvoltat numeroase antibiotice, anti-fungice, antivirale”, a declarat Gabriel Dina.
În ceea ce priveşte contribuţia industriei farmaceutice în lupta cu infecţiile, pandemia de COVID-19 a arătat că într-un timp record, industria inovativă susţinută de comunitatea medicală, comunitatea academică, autorităţi, a reuşit să dezvolte vaccinuri împotriva SARS-COV-2.
,,Trebuie să rămânem încrezători că această colaborare între lumea academică şi industria farmaceutică va aduce rezultate şi în lupta împotriva rezistenţei antimicrobiene, chiar dacă perioada prin care trecem nu este una care să se caracterizeze printr-o productivitate importantă. Modelul actual de recuperare a investiţiilor în proiectele de cercetare şi dezvoltare a antibioticelor a făcut ca marea majoritate a companiilor să se retragă din dezvoltarea de antibiotice noi, iar în cazul companiilor mici şi foarte inovative - start-up-uri biotech, se pare că norma a devenit falimentul în serie”, a atras atenţia Gabriel Dina.
Doar în anul 2019, trei companii care au primit aprobări de antibiotice noi au intrat în faliment într-o perioadă foarte scurtă dupa autorizare. Reprezentantul Pfizer România a explicat de ce se întâmplă asta.
,,Actualmente veniturile sunt corelate cu volumele de antibiotice. Dacă vorbim de prescriere raţională, e foarte important să adresăm riscurile pe care le implică supra-utilizarea sau utilizarea greşită. Ca atare, modelul actual nu permite companiilor să aibă un model profitabil. Lucrurile au stârnit multă îngrijorare de ani de zile. Câteva companii importante printre care si Pfizer au creat un fond (AMR Action Fund) cu o contribuţie de 1 miliard de dolari pentru a ajuta companiile mici, în special care au proiecte în faze de cercetare clinică, să poată să desfăşoare până la sfârşit aceste proiecte, astfel încât să sperăm ca până la sfârşitul acestui deceniu prin acest parteneriat sa fie dezvoltate undeva între 2 şi 4 antibiotice noi. Sigur, este o soluţie pe termen scurt, o soluţie de criză”, a spus Gabriel Dina.
Problema rezistenţei antimicrobiene este cunoscută de legiuitorii de la Bruxelles
,,Comisia Europeană a luat notă de aceste tendinţe negative şi urmează să le adreseze în noua strategie farmaceutică, care probabil că va fi aprobată la începutul anului viitor şi care adresează rezistenţa antimicrobiană ca una dintre prioritati. Se are în vedere crearea unor mecanisme noi, poate a unor vouchere de transfer a exclusivităţii, care să fie un stimulent pentru companii să reinvestească în această zonă importantă”, a subliniat Gabriel Dina, director Corporate Affairs Pfizer România.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Naţiunile Unite, Organizaţia Economică de Cooperare şi Dezvoltare G 7, G20 au pe masa de lucru problema privind rezistenţa antimicrobiană şi o văd ca pe una din marile provocări la adresa umanităţii şi a medicinei moderne.
,,În 2050 se estimează că, dacă trendurile actuale se păstrează, vor muri 10 milioane de oameni pe an, iar costurile economice vor ajunge cumulativ, la 100 de trilioane de dolari o cifră incredibilă, de 4 ori cât este economia actuală a Statelor Unite, economia numărul lume”, a mai spus reprezentantul Pfizer România.
Mai puteţi urmări şi
Radu Gănescu, preşedinte COPAC: Ar trebui să găsim soluţii pe viitor pentru a scădea consumul de antibiotice
