Gândirea optimistă a fost multă vreme portretizată în cărţile de auto-dezvoltare ca fiind cheia fericirii, a sănătăţii şi a longevităţii, dar poate duce, de asemenea, la un proces decizional deficitar, cu implicaţii deosebit de grave pentru bunăstarea indivizilor, sugerează un nou studiu.
Cercetări recente, publicate în Personality and Social Psychology Bulletin, a Universităţii din Bath arată că optimismul excesiv este de fapt asociat cu abilităţi cognitive mai scăzute, cum ar fi fluenţa verbală, raţionamentul fluid, raţionamentul numeric şi memoria.
În timp ce persoanele cu abilităţi cognitive ridicate tind să fie mai realiste, dar şi mai pesimiste în aşteptările lor privind viitorul.
„Previzionarea viitorului cu acurateţe este dificilă şi, din acest motiv, ne-am putea aştepta ca cei cu abilităţi cognitive scăzute să facă mai multe erori de judecată, atât pesimiste, cât şi optimiste. Dar rezultatele sunt clare: capacitatea cognitivă scăzută duce la mai multe prejudecăţi autofavorabile - în esenţă, oamenii se amăgesc într-o anumită măsură", a declarat Chris Dawson, de la facultatea de management a universităţii.
Acest lucru indică ideea că, în timp ce oamenii pot fi pregătiţi, prin evoluţie, să se aştepte la ce e mai bun, cei cu abilităţi cognitive ridicate sunt mai capabili să anuleze acest răspuns automat atunci când vine vorba de decizii importante.
Planurile bazate pe convingeri prea optimiste duc la luarea unor decizii proaste şi sunt menite să producă rezultate mai proaste decât ar face-o convingerile realiste, spune dr. Dawson.
Deciziile privind probleme financiare majore, cum ar fi ocuparea forţei de muncă, investiţiile sau economiile, precum şi orice alegere care implică risc şi incertitudine, au fost deosebit de predispuse la acest efect şi au avut implicaţii grave pentru indivizi.
Potrivit studiului, aşteptările financiare nerealiste şi optimiste pot duce la niveluri excesive de consum şi îndatorare, precum şi la economii insuficiente. De asemenea, poate duce la intrări excesive în afaceri şi la eşecuri ulterioare.
„Şansele de a începe o afacere de succes sunt infime, dar optimiştii cred întotdeauna că au o şansă şi vor începe afaceri destinate să eşueze", explică dr. Dawson.
Studiul, „Privind partea corectă a vieţii: Abilitatea cognitivă şi aşteptările financiare necalibrate / Looking on the (B)right Side of Life: Cognitive Ability and Miscalibrated Financial Expectations", a preluat date dintr-un sondaj realizat în Marea Britanie în peste 36.000 de gospodării şi a analizat aşteptările oamenilor cu privire la bunăstarea lor financiară, pe care le-a comparat cu rezultatele financiare reale.
Cercetarea a constatat că cei cu cele mai bune abilităţi cognitive au înregistrat o creştere de 22% a probabilităţii de „realism" şi o scădere de 35% a probabilităţii de „optimism extrem".
Problema cu faptul că suntem programaţi să gândim pozitiv este că ne poate afecta negativ calitatea procesului decizional, în special atunci când trebuie să luăm decizii serioase, avertizează autorii studiului.
Potrivit acestora, trebuie să fim capabili să trecem peste acest lucru, iar această cercetare arată că persoanele cu o capacitate cognitivă ridicată gestionează acest lucru mai bine decât cele cu o capacitate cognitivă scăzută.
„Optimismul nerealist este una dintre cele mai răspândite trăsături umane, iar cercetările au arătat că oamenii subestimează în mod constant aspectele negative şi le accentuează pe cele pozitive. Conceptul de „gândire pozitivă" este aproape neîndoielnic încorporat în cultura noastră - şi ar fi sănătos să revizuim această credinţă", a adăugat dr. Dawson
