Ministerul Sănătăţii a lansat ghidul beneficiarului pentru investiţii în cabinetele medicilor de familie din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Prin PNRR urmează să fie finanţate lucrări de renovare şi de dotare cu echipamente medicale în 3.000 de cabinete din România, cele mai multe situate în medii defavorizate.
Măsura vizează reducerea diferenţelor privind accesul la servicii medicale în funcţie de regiune, etnie, vârstă sau nivelul de venituri.
Obiectivul investiţiei este reabilitarea, modernizarea şi dotarea a 3.000 de cabinete de asistenţă medicală primară (medici de familie) sau asocieri de cabinete cu facilităţi de screening, diagnostic precoce şi monitorizare a pacienţilor cronici, prioritizând cabinetele din mediul rural şi din urbanul mic, inclusiv din zone marginalizate.
Dotarea va cuprinde aparatură de laborator de tip ”point of care” şi echipamente medicale precum electrocardiograf, ecograf, mobilier medical şi instrumentar medical. De asemenea, vor fi alocate fonduri pentru renovarea clădirii cu scopul conformării la normele igienico-sanitare şi al creşterii eficienţei energetice.
Investiţia are un buget total de 888,3 milioane lei (180,4 milioane euro) şi se va realiza prin 2 segmente.
Primul segment prevede o alocare de 666,2 milioane lei (75% din total) prin care se va finanţa o listă preselectată de cabinete obţinută prin aplicarea unei matrice de scor în baza de date a medicilor de familie a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru finanţarea a 2.250 de cabinete de medici de familie din regiuni sau localităţi marginalizate.
Al doilea segment, cu o alocare de 222,1 milioane lei (25% din total), este pentru un apel necompetitiv de proiecte, care se va derula pe baza principiului "primul venit, primul servit”, pentru finanţarea a 750 de cabinete.
Rata de finanţare este de 100%, nefiind necesară o contribuţie proprie din partea aplicantului.
Raportul State of Health 2019 realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că persoanele care locuiesc în mediul rural sau în urbanul mic din România, cele din comunităţi marginalizate şi cele cu nivel socio-economic scăzut au acces redus la îngrijire medicală.
În plus, există un nivel redus de integrare între diferitele forme de asistenţă medicală, iar personalul medical este inegal distribuit între diferite zone ale ţării şi, respectiv, între mediul rural şi cel urban.
