De ce unii oameni sunt mai capabili să lupte împotriva gripei decât alţii? O parte a răspunsului a fost descifrată de oamenii de ştiinţă americani, care susţin că această luptă este legată de prima tulpină de gripă pe care o întâlnim în copilărie. Capacitatea oamenilor de a lupta împotriva virusului gripal este determinată nu numai de subtipurile de gripă pe care le-au avut de-a lungul vieţii, ci şi de secvenţa în care au fost infectaţi de virusuri din prima copilărie.
Cercetătorii de la UCLA şi de la Universitatea din Arizona susţin că rezultatele acestui studiu ar putea ajuta la informarea strategiilor pentru minimizarea efectelor gripei sezoniere. În 2016, un raport al acestor cercetători scotea la iveală faptul că expunerea la virusurile gripale în timpul copilăriei oferă oamenilor protecţie parţială pentru tot restul vieţii împotriva virusurilor gripale aflate la distanţă. Această expunere trecută la virusul gripal, care determină răspunsul viitor al unei persoane la infecţii au denumit-o biologii „amprenta imunologică”.
Cercetarea din 2016 a contribuit la răsturnarea unei credinţe obişnuite că expunerea anterioară la un virus gripal a conferit o protecţie imunologică mică sau deloc împotriva tulpinilor care pot ,,sări” de la animale la om, precum tulpini care dau gripa porcină sau gripa aviară.
În noul studiu, cercetătorii au investigat dacă amprenta imunologică ar putea explica felul în care răspund oamenii la tulpinile de gripă care circulă deja în populaţia umană şi în ce măsură ar putea contabiliza discrepanţele observate în ceea ce priveşte severitatea gripei sezoniere asupra persoanelor din diferite grupuri de vârstă.
Pentru a urmări modul în care diferite tulpini de virus gripal afectează oamenii la vârste diferite, echipa a analizat datele pe care Departamentul de Servicii de Sănătate din Arizona le-a obţinut de la spitale şi medici din sistemul privat.
Două subtipuri de virus gripal, H3N2 şi H1N1, au fost responsabile pentru focarele sezoniere ale gripei în ultimele câteva decenii.
,,Există multe lucruri despre imunitate pe care nu le putem controla, dar putem face unele lucruri pentru a contribui la menţinerea unui sistem imunitar puternic, astfel încât să luptăm împotriva gripei ", a spus prof.univ.dr. Libby Richards, potrivit Medicalxpress.com.
De la începutul sezonului, 47 decese din cauza virusului gripal în România
În România, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, în săptămâna 17.02.2020 – 23.02.2020 activitatea gripală a avut un trend uşor crescător, menţinându-se în continuare la o intensitate înaltă şi cu o extindere naţională. Au fost raportate la nivel naţional 8004 cazuri de gripă clinică, răspândite pe întreg teritoriul ţării, de 5.8 ori mai multe comparativ cu cele raportate în aceeaşi săptămână a anului precedent.
În România, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) a fost de 156.508, cu 57.1% mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (99.601). Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile a precizat că de la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul 1481 cazuri de gripă, din care: 364 cazuri de gripă cu virus AH3, 262 cazuri gripă cu virus AH1, 250 cazuri gripă A nesubtipat, 598 cazuri gripă cu virus B, 4 cazuri de coinfecţii cu gripa cu virus AH3 + virus B, 3 cazuri de coinfecţii cu gripă cu virus AH3 + virus B.
Au fost înregistrate 7 decese noi confirmate cu virus gripal, în penultima săptămână a lunii februarie. De la începutul sezonului 2019-2020 au fost înregistrate 47 decese confirmate cu virus gripal, din care 34 tip A, subtip (H1)pdm09, 4 tip A, subtip H3, 14 tip A, 3 tip B şi 2 coinfectii de AH3+B.
