Adulţii care sunt mai bine hidrataţi par a fi mai sănătoşi, dezvoltă mai puţine afecţiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă şi de plămâni şi trăiesc mai mult decât cei care nu primesc suficiente lichide.
Un studiu al Institutului Naţional de Sănătate din Marea Britanie (NIH) a folosit datele adunate de la 11.255 de adulţi pe o perioadă de 30 de ani şi a analizat legăturile dintre nivelurile de sodiu seric - care cresc atunci când consumul de lichide scade - şi diverşi indicatori ai sănătăţii. Cercetătorii au descoperit că adulţii cu niveluri serice de sodiu la limita superioară a unui interval normal au avut mai multe şanse de a dezvolta afecţiuni cronice şi de a prezenta semne de îmbătrânire biologică avansată decât adulţii cu niveluri de sodiu seric în intervale medii. Adulţii cu niveluri mai mari au avut de asemenea, un risc mai mare de deces la o vârstă mai fragedă.
„Rezultatele sugerează că hidratarea adecvată poate încetini îmbătrânirea şi poate prelungi o viaţă fără boli”, a spus prof.dr. Natalia Dmitrieva, autor al studiului şi cercetător în Laboratorul de Medicină Regenerativă Cardiovasculară de la National Heart, Lung and Blood Institute (NHLBI), parte a NIH.
Studiul extinde cercetările publicate de oamenii de ştiinţă în martie 2022, care au găsit legături între intervale mai mari de niveluri normale de sodiu seric şi riscuri crescute de insuficienţă cardiacă. Ambele descoperiri au provenit din studiul Riscul de ateroscleroză în comunităţi (ARIC), care include sub-studii care au implicat mii de adulţi albi şi de culoare din Statele Unite.
Primul sub-studiu ARIC a început în 1987 şi a ajutat cercetătorii să înţeleagă mai bine factorii de risc pentru bolile de inimă, modelând în acelaşi timp liniile directoare clinice pentru tratamentul şi prevenirea acestora.
Pentru această ultimă analiză, cercetătorii au evaluat informaţiile împărtăşite de participanţii la studiu în timpul a cinci vizite medicale - primele două când aveau vârsta de 50 de ani şi ultima când aveau vârsta cuprinsă între 70 şi 90 de ani.
Pentru a permite o comparaţie corectă între modul în care hidratarea s-a corelat cu rezultatele sănătăţii, cercetătorii au exclus adulţii care aveau niveluri ridicate de sodiu seric la verificările iniţiale sau pe cei cu afecţiuni subiacente, cum ar fi obezitatea, care ar putea afecta nivelurile de sodiu seric.
Ei au evaluat apoi modul în care nivelurile serice de sodiu s-au corelat cu îmbătrânirea biologică, care a fost evaluată prin intermediul a 15 markeri de sănătate. Aceasta a inclus factori, cum ar fi tensiunea arterială sistolică, colesterolul şi glicemia, care au oferit o perspectivă despre cât de bine funcţiona sistemul cardiovascular, respirator, metabolic, renal şi imunitar al fiecărei persoane.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că adulţii cu niveluri mai mari de sodiu seric normal - cu intervale normale care se încadrează între 135-146 miliechivalenţi pe litru (mEq/L) - au avut mai multe şanse de a prezenta semne de îmbătrânire biologică mai rapidă. Aceasta s-a bazat pe indicatori precum sănătatea metabolică şi cardiovasculară, funcţia pulmonară şi inflamaţia.
De exemplu, adulţii cu niveluri serice de sodiu peste 142 mEq/L au avut o şansă crescută asociată cu 10-15% de a fi biologic mai în vârstă decât vârsta lor cronologică, comparativ cu intervalele cuprinse între 137-142 mEq/L, în timp ce nivelurile de peste 144 mEq/L au fost corelate cu o creştere de 50%. De asemenea, nivelurile de 144,5-146 mEq/L au fost asociate cu un risc crescut de moarte prematură cu 21% comparativ cu intervalele cuprinse între 137-142 mEq/L.
În mod similar, adulţii cu niveluri serice de sodiu peste 142 mEq/L au avut un risc asociat cu până la 64% crescut de a dezvolta boli cronice cum ar fi insuficienţa cardiacă, accidentul vascular cerebral, fibrilaţia atrială şi boala arterelor periferice, precum şi boala pulmonară cronică, diabetul şi demenţa. În schimb, adulţii cu niveluri serice de sodiu între 138-140 mEq/L au avut cel mai mic risc de a dezvolta boli cronice.
Descoperirile nu dovedesc un efect cauzal, au remarcat cercetătorii, conform siteului Medicalxpress.com. Sunt necesare studii randomizate, controlate pentru a determina dacă hidratarea optimă poate promova îmbătrânirea sănătoasă, poate preveni bolile şi poate duce la o viaţă mai lungă.
Potrivit Nataliei Dmitrieva, majoritatea oamenilor îşi pot creşte în siguranţă aportul de lichide pentru a atinge nivelurile recomandate. O pot face cu apă, precum şi cu alte lichide, cum ar fi sucuri, sau legume şi fructe cu un conţinut ridicat de apă. Academia Naţională de Medicină recomandă femeilor să bea zilnic în jur de 6-9 căni (1,5-2,2 litri) de lichide, iar bărbaţilor, 8-12 căni (2-3 litri).
Alte persoane pot avea nevoie de îndrumare medicală din cauza condiţiilor de sănătate subiacente.
„Scopul este de a se asigura că pacienţii iau suficiente lichide, evaluând în acelaşi timp factorii, cum ar fi medicamentele, care pot duce la pierderea de lichide”, a spus dr. Manfred Boehm, autor al studiului şi director al Laboratorului de Medicină Regenerativă Cardiovasculară.
