Hipertensiunea arterială, cel mai mortal factor de risc pentru femeile din întreaga lume

Hipertensiunea arterială, cel mai mortal factor de risc pentru femeile din întreaga lume

Toate femeile ar trebui să îşi cunoască tensiunea arterială pentru a preveni bolile de inimă şi accidentele vasculare cerebrale, potrivit recomandărilor cardiologilor din cadrul Societăţii Europene de Cardiologie (ESC) cu ocazia Zilei de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale, celebrată la nivel mondial pe 17 mai.

„Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la femei", a declarat purtătorul de cuvânt al ESC, profesorul Angela Maas, director emerit al Programului de sănătate cardiacă a femeilor, de la Centrul Medical al Universităţii Radboud din Nijmegen, Olanda.

„Riscul de boli cardiovasculare creşte la un nivel mai scăzut al tensiunii arteriale la femei în comparaţie cu bărbaţii. Mesajul meu pentru toate femeile este să vă luaţi în serios tensiunea arterială, să vă cunoaşteţi valorile şi să vă convingeţi medicul că, dacă este prea mare, atunci aveţi nevoie de tratament. Nu subestimaţi efectele pe termen lung ale hipertensiunii arteriale", a completat prof. Maas

Potrivit specialistului, una dintre cele mai importante consecinţe ale hipertensiunii arteriale la femei este un tip de insuficienţă cardiacă în care muşchiul inimii este rigid.

„Există puţine tratamente pentru această afecţiune, astfel încât pentru a evita simptome precum dificultăţi de respiraţie, oboseală şi retenţie de lichide după vârsta de 70 de ani, trebuie să începeţi să trataţi hipertensiunea arterială la vârsta mijlocie. Dacă aşteptaţi 20 de ani, este prea târziu", a adăugat ea.

Aproximativ una din trei femei suferă de hipertensiune arterială la nivel global.

Tensiunea arterială crescută a fost numită cel mai important factor de risc de deces la femeile din întreaga lume.

„În ciuda importanţei sale, ştim că hipertensiunea arterială este mai des subestimată şi nu este tratată, sau este tratată insuficient, la femei în comparaţie cu bărbaţii", a declarat profesorul Maas.

„Unul dintre motive poate fi faptul că, sub vârsta de 50 de ani, hipertensiunea arterială este mai răspândită la bărbaţi. Acest lucru se inversează în anii de după menopauză, astfel încât, după vârsta de 65 de ani, hipertensiunea arterială este mai frecventă la femei decât la bărbaţi."

Este o concepţie greşită că tensiunea arterială ridicată nu provoacă simptome.

De fapt, simptomele sunt mai pronunţate la femei, dar pot fi confundate cu menopauza, anxietatea sau stresul.

Femeile tinere şi de vârstă mijlocie cu tensiune arterială ridicată raportează adesea palpitaţii, dureri în piept, dureri între omoplaţi, dureri de cap, dificultăţi de concentrare, dificultăţi de respiraţie, oboseală, retenţie de lichide, somn slab, bufeuri şi senzaţia că sutienul le strânge prea tare.

„Când tratăm hipertensiunea, multe simptome atribuite în mod eronat menopauzei dispar", spune profesorul Maas.

„Transpiraţiile nocturne pot fi cauzate de tensiunea arterială ridicată, de exemplu, aşa că femeile cu simptome de menopauză ar trebui să îşi verifice tensiunea arterială şi să o trateze dacă este necesar", a explicat ea.

Hipertensiunea arterială la mijlocul vieţii este mai dăunătoare la femei decât la bărbaţii de vârstă similară şi este un factor de risc mai puternic pentru infarctul miocardic, declinul cognitiv şi demenţă, avertizează specialiştii.

Probabilitatea de AVC creşte la un nivel mai scăzut al tensiunii arteriale la femei decât la bărbaţi, în timp ce hipertensiunea arterială creşte de trei ori riscul de insuficienţă cardiacă la femei, faţă de două ori la bărbaţi.

Hipertensiunea arterială este definită în prezent ca fiind o tensiune arterială sistolică de cel puţin 140 mmHg şi/sau o tensiune arterială diastolică de 90 mmHg sau mai mare.

Dar sunt în curs de discuţie dacă valorile normale ale tensiunii arteriale ar trebui să fie mai mici la femei în comparaţie cu bărbaţii.

„Este nevoie de mai multe cercetări înainte de a se produce vreo schimbare în ghidurile de tratament, dar mă aştept ca, în termen de cinci ani, pragul pentru tensiunea arterială normală să fie mai mic la femei decât la bărbaţi", spune profesorul Maas.

Anumite evenimente de viaţă predispun femeile la apariţia hipertensiunii arteriale, cum ar fi faptul că au migrene încă din adolescenţă, că au avut două sau mai multe avorturi spontane, hipertensiune în timpul sarcinii (care afectează aproximativ una din şapte femei însărcinate) şi preeclampsie (o formă mai severă de hipertensiune în timpul sarcinii).

„Femeile au mai multe dintre aceste evenimente de viaţă specifice decât bărbaţii", spune profesorul Maas.

Medicii pot folosi aceste indicii pentru a identifica femeile de vârstă mijlocie care prezintă un risc mai mare de hipertensiune arterială şi pentru a semnala că monitorizarea tensiunii arteriale trebuie luată mai în serios.

Cunoaşteţi-vă tensiunea arterială: măsuraţi-o acasă

„Întotdeauna îmi sfătuiesc pacientele de sex feminin să împartă un dispozitiv de măsurare a tensiunii arteriale cu surorile, vecinele sau prietenele lor şi să şi-o măsoare singure. Când le-am cerut femeilor cu preeclampsie să îşi verifice tensiunea arterială acasă, aproximativ una din patru avea hipertensiune arterială care ar fi fost omisă cu îngrijirea obişnuită", a mai spus specialistul.

Când ar trebui să începem măsurarea tensiunii arteriale şi cât de des?

Potrivit specialiştilor, monitorizarea anuală trebuie să înceapă de la vârsta de 40 de ani pentru persoanele cu un istoric familial de hipertensiune arterială sau dacă prezintă hipertensiune în timpul sarcinii.

Femeile cu preeclampsie ar trebui să îşi verifice tensiunea arterială începând cu acea sarcină de cel puţin două ori pe an.

Femeile fără probleme în timpul sarcinii şi fără antecedente familiale ar trebui să înceapă măsurarea anuală la vârsta de 50 de ani, când intră la menopauză.

Cât de mare este prea mare?

Diagnosticul de hipertensiune arterială nu este stabilit în urma unei singure măsurători.

Femeile cu vârsta sub 80 de ani ar trebui să se prezinte la medic pentru investigaţii suplimentare dacă tensiunea arterială sistolică este de 130 mmHg sau mai mare, în timp ce pentru cele de 80 de ani sau mai în vârstă o valoare de 150 mmHg ar trebui să declanşeze o vizită la medic.

„Un stil de viaţă sănătos este, de asemenea, important pentru a preveni sau trata hipertensiunea arterială. Aceasta înseamnă exerciţii fizice regulate, o dietă nutritivă, reducerea consumului de sare, renunţarea la fumat, pierderea excesului de greutate şi limitarea consumului de alcool", a concluzionatr prof Maas.

viewscnt