Îngrijirea adecvată a dinţilor şi gingiilor poate oferi beneficii dincolo de sănătatea orală, inclusiv îmbunătăţirea sănătăţii creierului, potrivit unor cercetări preliminare care vor fi prezentate la Conferinţa Internaţională a Asociaţiei Americane de AVC, care va avea loc la Dallas şi online, între 8-10 februarie. Conferinţa va prilejui întâlnirea în premieră mondială a cercetătorilor şi clinicienilor dedicată ştiinţei accidentului vascular cerebral şi sănătăţii creierului.
Studiile au arătat că bolile gingiilor, lipsa dinţilor şi alte semne de sănătate orală precară, precum şi obiceiurile greşite de periaj şi neîndepărtarea plăcii orale bacteriene, cresc riscul de AVC.
Potrivit Asociaţiei Americane de AVC, accidentul vascular cerebral este cauza numărul 5 de deces şi principala cauză de dizabilitate în Statele Unite.
Cercetările anterioare au descoperit, de asemenea, că bolile gingiilor şi alte probleme legate de sănătatea orală sunt legate de factorii de risc pentru boli de inimă şi alte afecţiuni precum hipertensiunea arterială.
„Nu a fost clar până acum dacă sănătatea orală precară poate afecta sănătatea creierului, adică starea funcţională a creierului unei persoane, pe care acum suntem capabili să o înţelegem mai bine folosind instrumente de neuroimagistică, precum imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN)”, a spus autorul studiului dr. Cyprien Rivier, bursier postdoctoral în neurologie la facultatea de medicină Yale, din New Haven, Connecticut (SUA).
Medicul subliniază faptul că studierea sănătăţii orale este deosebit de importantă, deoarece sănătatea orală precară este frecventă şi poate fi un factor de risc uşor de modificat. Toată lumea îşi poate îmbunătăţi în mod eficient sănătatea orală cu timp şi investiţii financiare minime, spune dr. Cyprien Rivier.
La fel cum alegerile unui stil de viaţă sănătos influenţează riscul de boli de inimă şi AVC, ele afectează şi sănătatea creierului, care include capacitatea unei persoane de a-şi aminti lucruri, de a gândi clar şi de a funcţiona în viaţă.
Trei din cinci persoane din SUA vor dezvolta boli ale creierului de-a lungul vieţii, potrivit ultimelor estimări ale Asociaţiei Americane de AVC, o divizie a Asociaţiei Americane a Inimii.
Între 2014 şi 2021, cercetătorii din acest studiu au analizat o posibilă legătură între sănătatea orală şi sănătatea creierului în rândul a aproximativ 40.000 de adulţi (46% bărbaţi, vârsta medie 57 de ani) fără antecedente de AVC, înscrişi în Biobank, Marea Britanie.
Participanţii au fost examinaţi pentru 105 variante genetice cunoscute că predispun la apariţia cariilor dentare, care pot duce la pierderea dinţilor şi la necesitatea protezelor dentare, mai târziu în viaţă. Totodată, studiul a evaluat relaţia dintre povara acestor factori de risc genetici pentru sănătatea orală precară şi sănătatea creierului.
Semnele de sănătate precară a creierului au fost verificate prin intermediul imaginilor RMN efectuate creierului participanţilor, urmărind:
- hiperintensitatea materiei albe, definită ca leziuni acumulate în substanţa albă a creierului, care pot afecta memoria, echilibrul şi mobilitatea; şi
- deteriorarea microstructurală, care reprezintă gradul în care arhitectura fină a creierului s-a schimbat în comparaţie cu imaginile pentru o scanare normală a creierului unui adult sănătos de vârstă similară.
Analiza a constatat următoarele:
- Persoanele care erau predispuse genetic la dezvoltarea cariilor şi căderea dinţilor sau aveau nevoie de proteze dentare au avut o povară mai mare de boală cerebrovasculară tăcută, evidenţiată de o creştere cu 24% a cantităţii de hiperintensitate a substanţei albe, vizibile pe imaginile RMN.
- Cei cu o sănătate orală generală precară din punct de vedere genetic aveau leziuni (daune) mai mari în arhitectura fină a creierului, evidenţiate de o schimbare în proporţie de 43% a scorurilor daunelor microstructurale vizibile pe scanările RMN. Scorurile daunelor microstructurale au fost calculate prin sumarizarea rezultatelor deteriorărilor microstructurale suferite de creierul unei persoane în fiecare regiune a sa.
„Sănătatea orală precară poate provoca scăderea sănătăţii creierului, aşa că trebuie să fim foarte atenţi cu igiena orală, deoarece are implicaţii cu mult dincolo de cavitatea bucală”, a subliniat dr. Rivier.
El a precizat că acest studiu este unul preliminar şi trebuie adunate mai multe dovezi – în mod ideal prin studii clinice – pentru a confirma că îmbunătăţirea sănătăţii orale a populaţiei va duce la beneficii pentru sănătatea creierului.
Analiza a fost limitată de faptul că banca de date ale pacienţilor (Biobank), din Regatului Unit, include doar persoane care locuiesc în Marea Britanie şi sunt preponderent de origine europeană (94% dintre participanţii la Biobank au raportat ca fiind de rasă albă, faţă de 6% care au raportat că sunt de rasă mixtă, britanici de culoare, britanici asiatici sau altele).
În opinia doctorului Joseph P. Broderick, deşi rezultatele nu demonstrează că igiena dentară îmbunătăţeşte sănătatea creierului, descoperirile sunt „intrigante” şi ar trebui să determine mai multe cercetări.
„Factorii de mediu, cum ar fi fumatul şi afecţiunile de sănătate, cum ar fi diabetul, sunt factori de risc mult mai puternici pentru sănătatea orală precară decât orice marker genetic – cu excepţia afecţiunilor genetice rare asociate cu sănătatea orală precară, cum ar fi smalţul defect sau lipsa acestuia”, a spus Broderick.
În opinia expertului, profilurile genetice pentru un risc crescut al problemelor de sănătate orală se pot suprapune cu factorii de risc genetici pentru alte afecţiuni cronice de sănătate, cum ar fi diabetul, hipertensiunea, AVC, infecţiile etc., despre care se ştie că sunt legate de markerii imagistici ai creierului.
„Este totuşi un sfat bun să acordaţi atenţie igienei şi sănătăţii orale. De asemenea, întrucât persoanele cu o sănătate cerebrală precară sunt susceptibile să fie mai puţin atente la o bună sănătate orală, în comparaţie cu cei cu o sănătate normală a creierului, este imposibil să se dovedească cauza şi efectul” a mai precizat medicul, indicând, în acest sens, necesitatea efectuării unor studii suplimentare.
Dr. Joseph P. Broderick nu a participat la acest studiu şi este profesor la departamentul de neurologie şi medicină de recuperare la universitatea din Cincinnati, şi expert voluntar la American Stroke Association, o divizie a Asociaţiei Americane a Inimii.
