Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă, este o afecţiune neurologică de tip degenerativ, care se manifestă prin perturbarea funcţiilor cognitive precum memoria, orientarea temporo-spaţială, gândirea coerentă şi capacitatea de concentrare. În timp, afecţiunea conduce la pierderea autonomiei pacientului. Date fiind incidenţa în continuă creştere a bolii Alzheimer şi tendinţa accentuată de îmbătrânire a populaţiei, boala Alzheimer constituie o problemă majoră de sănătate publică, în special în ţările dezvoltate.
Simptomatologia bolii Alzheimer
Boala Alzheimer debutează clinic, de regulă, după vârsta de 65 de ani, cu o simptomatologie variată de la caz la caz. Semnele bolii la debut pot include tulburări ale memoriei pe termen scurt, pacientul având dificultăţi în rememorarea evenimentelor petrecute recent. De asemenea, simptomele iniţiale pot fi semnalate prin modificarea comportamentului şi a dispoziţiei, cu apariţia unor stări confuzionale, probleme de exprimare şi comunicare dificilă.
Pe măsură ce boala progresează, simptomele se agravează şi pot conduce chiar la incapacitatea completă a pacientului de a mai desfăşura activităţile obişnuite. În timp, se ajunge la pierderea totală a autonomiei. În cazurile grave, simptomatologia poate fi dominată de tulburări de dispoziţie cu episoade de depresie şi apatie, accentuate de un comportament agresiv, precum şi de dificultăţi de deglutiţie, de vorbire şi de menţinere a echilibrului, inclusiv în şezut.
Factori de risc în boala Alzheimer
Au fost comunicaţi numeroşi factori de risc, atât de mediu, cât şi genetici, însă principala corelaţie a apariţiei bolii este cu vârsta avansată. Sunt implicaţi diverşi factori de risc metabolici, precum obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat tip II, hipercolesterolemia etc. Toate aceste afecţiuni favorizante pentru boala Alzheimer au în comun faptul că pot fi prevenite sau întârziate prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cu o dietă echilibrată şi cu efectuarea regulată de exerciţii fizice.
Alţi factori de risc în boala Alzheimer includ: traumatismele craniene puternice, expunerea îndelungată la substanţe toxice, fumatul, alcoolismul etc.
Stadiile bolii Alzheimer
Fiecare pacient diagnosticat cu boala Alzheimer are o evoluţie particulară, în care semnele şi simptomele pot diferi iniţial, dar se agravează în timp.
În mod curent, sunt utilizate două stadializări ale bolii: clasificarea în trei faze (boală timpurie, moderată şi finală) şi stadializarea extinsă pe şapte stadii. În cazul celei de-a doua clasificări, simptomele sunt neglijabile în primele trei stadii, fiind asociate în general cu înaintarea în vârstă.
Astfel, în primul stadiu boala nu este detectabilă clinic, pacientul neavând acuze subiective, însă la nivelul creierului există modificări patologice. În stadiul al doilea de boală, apare un uşor declin cognitiv, manifestat prin pierderi de memorie. Pacientul uită unde a pus obiecte, nu îşi mai aminteşte nume anterior bine cunoscute şi este preocupat şi conştient de ceea ce i se întâmplă. În stadiul trei, declinul cognitiv este mai pregnant faţă de stadiul anterior, pacientul având deficite certe în domeniile memoriei şi comportamentului. Acuză dificultate în exprimare, deficit evident de concentrare, apar tulburările de orientare, anxietatea şi negarea simptomatologiei.
Stadiul patru este caracterizat de accentuarea dificultăţii de exprimare şi accentuarea pierderii de memorie. În stadiul al cincilea de boală, declinul cognitiv este considerat moderat sever, pacientul necesitând asistenţă permanentă, fiind dezorientat temporo-spaţial sever, cu pierderi importante de memorie, inclusiv incapacitatea de a-şi aminti un aspect major al vieţii curente (adresă, numele membrilor familiei). Stadiul şase este marcat de un declin cognitiv sever, cu abolie cognitivă, modificări de personalitate, simptome obsesive, agitaţie şi perturbarea ritmului diurn.
În ultimul stadiu de boală, stadiul şapte, declinul cognitiv este foarte sever, cu anularea tuturor abilităţilor verbale, pacientul este imobilizat la pat, cu incontinenţă urinară şi incapacitate de a se hrăni.
Cum se declanşează boala Alzheimer?
Modul prin care este provocată degenerarea neuronală este încă insuficient cunoscut. Există numeroase ipoteze etiopatogenice, însă acestea sunt încă disputate. Cert este că sunt numeroase mecanisme care pot declanşa boala, stadiile avansate fiind, probabil, un traseu comun pentru mai multe mecanisme iniţiale diferite.
Principalele caracteristici histopatologice ale procesului degenerativ în boala Alzheimer sunt plăcile de amiloid beta, care au tendinţa de dezvoltare iniţial în ariile corticale asociate cu cogniţia şi ulterior de răspândire în alte regiuni cerebrale pe măsura avansării bolii, precum şi ghemurile neurofibrilare. Acestea din urmă apar în interiorul neuronilor şi afectează transportul nutrienţilor la nivel celular.
Diagnosticul bolii Alzheimer
Diagnosticul afecţiunii este unul de excludere şi necesită o evaluare minuţioasă, precum şi o abordare integrată şi pluridisciplinară. Printre examinările necesare se regăsesc: istoricul medical complet, examinarea fizică, neurologică şi psihologică, analizele de laborator, investigaţiile imagistice, analiza lichidului cefalorahidian pentru depistarea amiloidului beta.
Dat fiind că boala evoluează asimptomatic multă vreme înainte de orice manifestare clinică, au fost propuse diferite metode de evaluare a afectării ţesutului cerebral. Din păcate însă, dovezile histopatologice şi imagistice nu se corelează foarte bine cu gradul de afectare clinică.
Investigaţiile imagistice au o utilitate deosebită în boala Alzheimer. Investigaţii imagistice moderne precum examenul RMN, rezonanţa magnetică funcţională, examenul PET-CT au o mare sensibilitate în decelarea afectării cerebrale funcţionale şi structurale la pacienţii cu boală Alzheimer, încă din stadii asimptomatice sau cu manifestări clinice nespecifice.
Rezonanţa magnetică funcţională în boala Alzheimer
Întrucât examenele imagistice convenţionale furnizează doar informaţii structurale, utile, de exemplu, pentru evaluarea gradului de atrofie cerebrală, dar nu şi a funcţionalităţii tisulare, au fost dezvoltate tehnologii medicale noi, prin care pot fi obţinute informaţii privind integritatea funcţională a reţelelor cerebrale care susţin funcţiile cognitive. O astfel de investigaţie este rezonanţa magnetică funcţională.
RMN funcţional este o tehnică imagistică neinvazivă prin intermediul căreia este evaluată indirect activitatea neuronală prin măsurarea RMN a modificărilor din circulaţia sanguină cerebrală atunci când ariile cerebrale elocvente sunt stimulate.
Tractografia RMN în boala Alzheimer
O altă investigaţie imagistică de ultimă generaţie este tractografia. Aceasta se realizează tot cu ajutorul aparatului de rezonanţă magnetică şi evaluează orientarea şi integritatea fasciculelor de substanţă albă cerebrală. Prin intermediul tractografiei se pot identifica modificări subtile în conducerea, demielinizarea sau degenerarea nervoasă corticală.
Tractografia se utilizează cu succes pentru diagnosticul precoce, monitorizarea şi îmbunătăţirea conduitei terapeutice în multiple afecţiuni neurologice, inclusiv în boala Alzheimer.
Investigaţii avansate pentru boala Alzheimer, la SANADOR
Pentru evaluarea şi diagnosticul bolii Alzheimer, SANADOR asigură pacienţilor consulturi de specialitate oferite de medici neurologi cu vastă experienţă, analize medicale cu rezultate de mare încredere, precum şi investigaţii imagistice avansate.
La Spitalul Clinic SANADOR, investigaţiile imagistice moderne sunt utilizate pentru evaluarea structurală şi funcţională a sistemului nervos central şi pentru stabilirea unui diagnostic exact: examenul RMN, rezonanţa magnetică funcţională, tractografia. Echipamentul RMN Siemens Magnetom Skyra 3T de la Spitalul Clinic SANADOR oferă medicilor imagini de cea mai bună calitate, cu rezoluţie înaltă. În plus, tehnologiile medicale cele mai noi sunt utilizate de medici cu multă experienţă pentru a obţine cu mare acurateţe rezultatele evaluărilor prin RMN funcţional şi tractografie.
La Centrul Oncologic SANADOR, pacienţii beneficiază de investigaţii PET-CT realizate cu echipamentul Siemens Biograph Horizon-3R, unic în România. Astfel de investigaţii imagistice hibride sunt realizate de o echipă medicală înalt calificată, compusă din medici de medicină nucleară, medici radiologi şi tehnicieni foarte bine pregătiţi.
Pentru cazurile care necesită internare, Secţia de Neurologie din Spitalul Clinic SANADOR este pregătită să ofere cele mai bune servicii spitaliceşti, inclusiv în situaţii de urgenţă, prin intermediul Compartimentului de Primiri Urgenţe, singurul din sistemul medical privat, şi al celor 21 de linii de gardă, cu acces nonstop la analize medicale şi investigaţii imagistice.
