Persoanele spitalizate cu infecţii virale precum gripa sunt mai susceptibile de a dezvolta tulburări care degradează sistemul nervos mai târziu în viaţă, cum ar fi Alzheimer sau Parkinson, arată o nouă analiză.
Cercetătorii americani au descoperit 22 de legături între virusuri şi afecţiuni neurologice frecvente la persoanele în vârstă. Virusurile care dau gripa, encefalita, herpesul, hepatita, pneumonia, meningita şi zona zoster au fost legate de una sau mai multe dintre aceste afecţiuni: boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică (ALS), demenţa şi scleroza multiplă.
„Tulburările neurodegenerative sunt o colecţie de boli pentru care există foarte puţine tratamente eficiente şi mulţi factori de risc”, a declarat dr. Andrew B. Singleton, autorul studiului şi cercetătorul de la Institutul Naţional de Sănătate (NIH) american.
„Rezultatele noastre susţin ideea că infecţiile virale şi inflamaţiile asociate din sistemul nervos pot fi factori de risc obişnuiţi – şi posibil evitabili – pentru aceste tipuri de tulburări”, au spus cercetătorii într-un comunicat de presă al NIH.
Pentru studiu, au fost analizate două seturi de date de la 800.000 de dosare medicale de la oameni din Finlanda şi Regatul Unit. Persoanele care au fost spitalizate cu COVID-19 au fost excluse din studiu.
Demenţa generalizată a fost afecţiunea legată de cele mai multe virusuri. Persoanele expuse la encefalită virală, care provoacă inflamaţia creierului, au avut de 20 de ori mai multe şanse de a fi diagnosticate cu Alzheimer, comparativ cu cele care nu au fost diagnosticate cu acel virus.
Atât gripa, cât şi pneumonia au fost, de asemenea, asociate cu toate diagnosticele de tulburare neurodegenerativă studiate, cu excepţia sclerozei multiple. Potrivit cercetătorilor, cazurile severe de gripă au fost legate de cele mai multe riscuri.
Oamenii de ştiinţă au examinat perioada de la momentul în care cineva a fost infectat cu un virus până la momentul în care a fost diagnosticat cu una dintre tulburările neurodegenerative. Ei au descoperit că majoritatea au avut un risc ridicat în decurs de 1 an de la infectare. Dar în şase scenarii, au existat legături semnificative care au apărut după 5 până la 15 ani.
Autorii au scris că vaccinurile care sunt disponibile pentru unele dintre virusurile studiate pot fi o modalitate de a reduce riscul de îmbolnăvire cu afecţiuni care degradează sistemul nervos.
„Indivizii pe care i-am studiat nu aveau răceala comună. Infecţiile lor i-au îmbolnăvit atât de mult încât au fost nevoiţi să meargă la spital. Cu toate acestea, faptul că vaccinurile utilizate în mod obişnuit reduc riscul sau severitatea multora dintre bolile virale observate în acest studiu ridică posibilitatea ca riscurile afecţiunilor neurodegenerative să fie, de asemenea, atenuate”, a spus prof.dr. Michael Nalls, autorul studiului şi cercetător la NIH.
