Cercetătorii au arătat într-un nou studiu că migrena şi cefaleea împărtăşesc unele legături genetice comune cu mecanismele de reglare ale glicemiei, şi că migrena are mai multe gene, ca factori de risc. Recentele descoperiri indică noi posibile căi de prevenţie şi tratament.
Studiile au indicat şi până acum că persoanele care suferă de dureri de cap şi migrene prezintă şi un dezechilibru în nivelului glicemiei.
Într-un nou studiu publicat luni, în Human Genetics, o echipă de la universitatea tehnologică Queensland (QUT), din Australia, a utilizat studiile de asociere la scară largă a genomului (GWAS) pentru a analiza sute de mii de genomuri umane de la persoane care suferă şi nu suferă de cefalee şi migrenă.
Profesorul Dale Nyholt, de la Centrul pentru genomică şi medicină personalizată al QUT a declarat că apariţia concomitentă a migrenei şi a trăsăturilor glicemice (nivelul de zahăr din sânge) a fost raportată în studiile epidemiologice observaţionale, dar până acum nu se ştia care este asocierea genetică dintre acestea.
„Aproximativ 15% din populaţia globală este afectată de migrenă şi încă din 1935 migrena a fost descrisă ca fiind o <durere de cap glicemică>”, a declarat profesorul Nyholt.
Potrivit acestuia, trăsăturile glicemice, cum ar fi rezistenţa la insulină, hiperinsulinemia (prea multă insulină), hipoglicemia (nivel scăzut al zahărului din sânge) şi diabetul de tip 2 sunt asociate cu migrena şi cefaleea.
„Identificând corelaţii genetice, loci şi gene comune în analizele noastre, am dedus asocierea cauzală şi, astfel, am confirmat şi îmbunătăţit înţelegerea relaţiei dintre migrenă, cefalee şi trăsăturile glicemice”, spune profesorul.
În recentul studiu, cercetătorii au efectuat analize încrucişate ale trăsăturilor pentru a estima corelaţia genetică, au identificat regiunile genomice, loci, gene şi căi comune, iar apoi au testat relaţiile cauzale.
„Dintre cele nouă trăsături glicemice pe care le-am analizat, am găsit o corelaţie genetică semnificativă pentru insulina a jeun (nivelul de insulină din sânge pe nemâncate) şi hemoglobina glicată atât cu migrena, cât şi cu cefaleea, în timp ce glucoza de două ore a fost corelată genetic doar cu migrena”, a declarat cercetătorul doctorand, Rafiqul Islam de la QUT.
„Am găsit, de asemenea, regiuni care adăpostesc factori de risc genetici partajaţi între migrenă şi insulina a jeun, glicemia a jeun şi hemoglobina glicată, iar pentru cefalee, regiuni partajate cu glucoza, insulina a jeun, hemoglobina glicată şi proinsulina a jeun", a precizat el.
De asemenea, cercetătorii au mai indicat faptul că, analizele ulterioare au produs dovezi pentru o relaţie cauzală între migrenă şi cefalee cu mai multe trăsături glicemice.
Potrivit autorilor, constatările studiului oferă căi pentru dezvoltarea unor noi strategii de tratament în cazul gestionării trăsăturilor glicemice la pacienţii cu migrene şi cefalee, în special creşterea nivelului de proinsulină a jeun pentru a proteja împotriva cefaleei.
