Uniunea Europeană ar trebui să ia măsuri pentru a sprijini industria farmaceutică europeană, a cerut miercuri ministrul grec al Sănătăţii.
Grecia a cerut UE să elaboreze o soluţie comună pentru penuria de medicamente care a lovit mai multe state membre, a declarat miercuri ministrul Sănătăţii din această ţară.
Mministrul Sănătăţii Thanos Plevris a declarat la radioul public ERT, că a adresat o scrisoare comisarului european pentru sănătate şi securitate alimentară, Stella Kyriakidou, cu privire la posibilele soluţii la deficitul de medicamente.
Oficialul grec a menţionat că Grecia a introdus marţi o serie de măsuri pentru a aborda problema penuriei de medicamente, şi a subliniat importanţa găsirii unei soluţii comune.
Ca exemplu, Plevris a sugerat că importul şi distribuţia centralizată a materiilor prime utilizate în industria farmaceutică ar putea servi drept soluţie imediată.
El a adăugat că UE ar trebui să ia măsuri pentru a sprijini industria europeană de droguri, deoarece criza a arătat că blocul nu poate depinde doar de importurile de materii prime din Asia.
Plevris a adăugat că, pe fondul unui focar continuu de gripă şi alte infecţii ale căilor respiratorii superioare, cererea mare de medicamente din prezent s-ar reduce pe măsură ce temperaturile vor creşte odată cu trecerea iernii, normalizând astfel piaţa.Grecia a introdus marţi un plan de urgenţă pentru a face faţă penuriei de medicamente
.Măsurile vor include o creştere a preţurilor la medicamentele foarte ieftine şi contribuţii mai mari ale pacienţilor asiguraţi la achiziţionarea medicamentelor, precum şi controale mai stricte asupra depozitelor şi farmaciilor.
Ce ştim despre rezervele scăzute de medicamente din Europa, de la amoxicilină la paracetamol?
Farmaciile din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia au rămas fără antibiotice cheie, în contextul în care medicii văd o revenire post-pandemie a infecţiilor de iarnă, inclusiv a infecţiilor streptococice.
În Marea Britanie, Asociaţia Farmaciilor Multiple Independente a numit deficitul de amoxicilină „foarte îngrijorător”, întrucât ţara se confruntă cu o creştere a scarlatinei şi infecţii grave cu Strep A care au ucis deja nouă copii.
În acelaşi context, guvernul francez a interzis miercuri vânzarea online a produselor pe bază de paracetamol până la sfârşitul lunii ianuarie, pe fondul dificultăţilor continue de aprovizionare cu acest analgezic utilizat frecvent, în special în sezonul rece, pe fondul creşterii numărului de cazuri de infecţii respiratorii şi gripă.
De câteva luni, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM) le cere farmaciştilor francezi să raţionalizeze vânzarea de paracetamol.
În Franţa, guvernul a recunoscut că livrările au fost limitate atât pentru amoxicilină, cât şi pentru paracetamol, dar că pacienţii pot încă să găsească medicamentele prescrise de medici.
În decembrie, ministerul francez al Sănătăţii avertizase deja că, în pofida acestor măsuri, situaţia rămâne „complexă” şi nu va fi rezolvată decât peste câteva săptămâni.
Guvernul francez vorbeşte în ordinul său de „agravarea situaţiei sanitare din China, unde cazurile Covid-19 explodează după ridicarea bruscă a unor restricţii sanitare drastic”.
Guvernul chinez a interzis exportul de paracetamol, chiar dacă ţara produce o mare parte din ingredientul activ folosit de laboratoarele din întreaga lume.
Aceste dificultăţi de aprovizionare se înscriu, de asemenea, într-un context mai larg de penurie a mai multor medicamente, în Franţa, Germania sau în alte ţări, începând cu antibiotice precum amoxicilina.
Germania a anunţat marţi că penuria de medicamente din această ţară ar putea să nu se încheie prea curând.
„Există o mare problemă în aprovizionarea cu medicamente precum antibiotice, analgezice, antipiretice, antibiotice pentru copii şi medicamente pentru protecţia stomacului. Cred că deficitul de medicamente va continua pentru mult timp”, a declarat farmacista, Meryem Coskun, care lucrează în districtul Neukolln din Berlin, care are o populaţie mare de etnie turc.
Ea a declarat pentru Agenţia Anadolu că sectorul farmaceutic „se confruntă cu mari dificultăţi în aprovizionarea cu medicamente” în ultimele luni, în special în ultimele trei sau patru luni.
Afirmând că problemele din lanţul global de aprovizionare şi pandemia Covid-19 au cauzat probleme în aprovizionarea cu materii prime farmaceutice, ea a adăugat că lipsa de materii prime a afectat foarte mult Germania.
„Medicamentele nu pot satisface cererea şi nu există medicamente în depozite” a spus ea, precizând că medicamentele sunt vândute cu restricţiii, astfel încât populaţia să aibă acces la ele, deoarece găsirea unui echivalent al unui medicament nu este adesea posibilă.
Farmacista a precizat că aceste probleme ar putea fi rezolvate dacă Germania ar intensifica producţia de medicamente, dar tot ea a avertizat că în acest caz preţurile ar putea deveni şi mai scumpe.
Germania duce lipsă de medicamentele importate din China sau India
Aproximativ 80% dintre medicamentele din Germania sunt medicamente generice produse în ţări precum China şi India.
Institutul Federal German pentru Medicamente şi Dispozitive Medicale a declarat că medicamentele indisponibile includ antibiotice, medicamente pentru diabet şi cancer şi analgezice şi a citat lipsa medicamentelor din ţări precum China şi India drept principalul motiv al blocajului de aprovizionare.
Oficialităţile de Sănătate din Germania îndeamnă populaţia să împartă medicamentele
Klaus Reinhardt, şeful Asociaţiei Medicale Germane, a cerut publicului „să se ajute reciproc prin cooperare”.
Reinhardt a spus că medicamentele neutilizate pe care o parte din populaţie le are acasă pot fi folosite de alţii, adăugând că este nevoie de un fel de schimb de medicamente ca „în stilul pieţelor de vechituri”.
Germania vede rezolvarea penuriei de medicamente plătind mai mult pentru asigurările de sănătate
Ministrul german al Sănătăţii, Karl Lauterbach, încearcă să rezolve aceste probleme, şi în special a medicamentelor utilizate pentru tratarea copiilor, făcând asigurările de sănătate să plătească mai mult pentru aceste medicamente.
Subliniind că medicamentele nebrevetate sunt vândute la preţuri fixe în Germania, Lauterbach a spus că, pentru a vinde aceste medicamente la preţuri mai mari, ar trebui eliminate de pe lista de preţuri fixe şi ar trebui elaborate reglementări de preţ.
Asigurătorii de sănătate vor fi instruiţi să plătească cu 50% mai mult la acest preţ fix, a spus el, adăugând că acest lucru va însemna că medicamentele vândute în prezent în Ţările de Jos vor fi vândute din nou în Germania.
Profesioniştii din domeniul sănătăţii avertizează, de asemenea, cu privire la potenţiale deficite în alte ţări europene, cum ar fi Italia, precum şi peste Ocean, în Canada şi Statele Unite.
În Statele Unite un mare lanţ de farmacii, CVS Pharmacy, şi lanţul de supermaketuri Kroger au limitat achiziţionarea unor medicamente în special cele pentru îmbunătăţirea simptomelor de febră şi răceală la copii, pe fondul cererilor crescute.
Ce cauzează lipsa medicamentelor?
Fenomenul nu este nou, dar s-a agravat odată cu pandemia de Covid-19 şi războiul din Ucraina, susţin experţii.
„Situaţia a fost foarte rea de-a lungul anilor în toate ţările afectând toate tipurile de medicamente”, a declarat Ilaria Passarani, secretar general al Grupului Farmaceutic al Uniunii Europene (PGEU), care reprezentă farmaciştii comunitari.
„În ultimii şapte, opt ani, am văzut o intensificare a acestei probleme”, a spus ea pentru Euronews Next, adăugând că există cauze fundamentale care conduc această tendinţă, precum şi altele mai circumstanţiale.
Motivul principal are de-a face cu globalizarea producţiei de medicamente, prin care diferitele etape ale producţiei de medicamenteau fost împărţite în mai multe locaţii din întreaga lume.
Se estimează că două ţări, China şi India, produc între 60% şi 80% din ingredientele farmaceutice active din lume. Această concentrare a pieţei vine cu riscuri, aprecizaă experţii.
„Dacă există o problemă cu un anumit producător, atunci ai un deficit la nivel mondial”, a spus Passarani.
De asemenea, un producător poate decide să nu mai producă un produs atunci când acesta nu mai este suficient de profitabil, lăsând cumpărătorilor foarte puţine alternative.
De asemenea, orice eroare în lanţurile de aprovizionare poate provoca cu uşurinţă întreruperi.
În 2019, un raport exclusiv al Vice a constatat că 14 medicamente pentru sănătatea mintală au lipsit după Brexit.
În prezent, factori suplimentari contribuie la blocaj. O dată cu războiul din Ucraina, industria farmaceutică - la fel ca multe alte sectoare - a fost lovită de o inflaţie ridicată.
Conflictul a dus la costuri mai mari ale energiei şi materii prime mai scumpe pentru producători.
Totodată, pe lângă pandemia de Covid-19 care persistă, alte boli îrevin în actualitate după ce au păstrat un profil scăzut pe fondul restricţiilor de izolare.
Aşa au explicat autorităţile franceze scăderea proviziilor de amoxicilină. Potrivit acestora, producătorii au fost surprinşi de o revenire puternică a cererii.
„Problema cu care ne confruntăm în sănătate este aceeaşi problemă cu care ne-am confruntat în privinţa microcipurilor, care afectează şi alte sectoare ale economiei”, a declarat Ilaria Passaranis Secretar general al Grupul farmaceutic al UE.
„Dar medicamentele nu sunt ca orice alt bun, iar lipsa lor poate pune în pericol siguranţa pacienţilor”, a mai spus ea.
Ce medicamente sunt afectate?
Răspunsul la această întrebare depinde de la ţară, la ţară.
În Marea Britanie, farmaciile trag un semnal de alarmă cu privire la amoxicilină, unul dintre antibioticele cel mai frecvent prescrise copiilor - inclusiv pentru infecţiile cu streptococ A, care în prezent sunt în creştere la nivel naţional.
În timpul verii, Marea Britanie s-a confruntat, de asemenea, cu lipsa unor medicamente pentru diabet, în timp ce aripiprazolul, un medicament prescris pentru anumite afecţiuni psihiatrice, inclusiv schizofrenia, tulburarea bipolară şi autismul sever, era, de asemenea, insuficient.
În Irlanda, mai mult de 180 de produse lipseau în septembrie, potrivit Medicines for Ireland.
În Franţa, este afectat paracetamolul, în măsura în care autorităţile au recomandat farmaciştilor să nu vândă mai mult de două cutii per pacient. Au fost raportate, de asemenea, provizii insuficiente pentru unele medicamente pentru diabet.
Potrivit Institutului Federal German pentru Medicamente şi Dispozitive Medicale, medicamentele care nu sunt disponibile în prezent în ţară includ antibiotice, medicamente pentru diabet, medicamente pentru cancer, antihipertensive şi analgezice.
În Italia, conform datelor raportate de Agenţia Italiană a Medicamentului (AIFA), sunt peste 3.000 de medicamente în prezent insuficiente, iar în această listă se află practic toate medicamentele utilizate în general pentru combaterea gripei. În listă figurează medicamente precum tachipirina şi aspirina, dar şi medicamente pe bază de ibuprofen şi mucolitice precum acetilcisteina.
Nu doar Europa se confruntă cu o penurie de medicamente. În Statele Unite, de exemplu, sunt afectate medicamentele pentru scăderea febrei şi ameliorarea simptomelor de răceală la copii, dar şi pacienţii cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD) se confruntă cu dificultăţi în obţinerea meddicamentului Adderall.
Întârzierile de producţie, supraprescrierea, reglementările şi cererea ridicată sunt toate citate ca având un rol important în această criză a medicamentelor.
Ce soluţii sunt luate în considerare?
Măsuri sunt deja în vigoare în unele ţări, cum ar fi permiterea înlocuirii medicamentelor lipsă cu un medicament generic.
Unele ţări - precum Franţa - au şi o legislaţie care obligă producătorii să ofere stocuri minime de siguranţă pentru anumite medicamente.
În martie 2022, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a înfiinţat un grup de coordonare pentru a aborda problemele de aprovizionare. Grupul lucrează pentru a asigura o mai bună comunicare şi coordonare între diferiţii jucători din industrie.
Reprezentanţii profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi ai pacienţilor speră la mai multe măsuri ca parte a noii reglementări aflate în discuţie în prezent la Bruxelles. Propunerea Comisiei Europene era aşteptată până la sfârşitul anului 2022.
„De asemenea, cerem soluţii care să poată fi implementate acum la nivel naţional. Prin extinderea rolului farmaciştilor se poate face ceva fără a aştepta revizuirea îndelungată a legislaţiei UE care va dura ani de zile”, a spus Passarani.
Ea a menţionat că, în timpul pandemiei de Covid-19, farmaciile din unele ţări au putut înlocui medicamentele care se confruntau cu lipsuri, fără ca pacientul să fie nevoit să se întoarcă la medic şi să ceară o altă reţetă.
Dar criticii spun că măsurile ca acestea nu rezolvă cauzele problemei. De la oficiali guvernamentali la analişti, există apeluri tot mai mari de a muta producţia de medicamente din Asia în Europa.
Guvernul francez a luat deja stimulente financiare pentru a „repatria toate aceste industrii care produc medicamente esenţiale”, a declarat luna trecută François Braun, ministrul francez al sănătăţii.
Lobby-ul industriei farmaceutice a semnalat că este dispus să aducă o parte din producţie înapoi în Europa, dar constată că birocraţia poate fi un obstacol. De asemenea, susţine că sistemul de sănătate al Franţei oferă puţine stimulente pentru a face acest lucru, având în vedere preţurile scăzute de vânzare pe care le impune medicamentelor rambursabile.
În România, Ministerul Sănătăţii va asigura în această lună cantităţi suplimentare de medicamente antitermice şi antiinflamatorii şi va publica o listă cu produse disponibile, cu aceeaşi substanţă activă, pentru medicamentele pentru care există o cerere mare în această perioadă.
