Magneziul îndeplineşte multe sarcini importante în corpul nostru. În afară de funcţia stabilizatoare a formării osoase, acesta reglează metabolismul energetic celular şi este implicat în activarea a peste 600 de enzime, arată studiile realizate la nivel internaţional. Însă suplimentele cu magneziu sunt prescrise la foarte mulţi pacienţi cu boli cardiovasculare, care înregistrează un deficit în organism ce trebuie corectat. În cadrul emisiunii 360MEDICAL, difuzată duminică la B1 TV şi susţinută de Wörwag Pharma, specialiştii au vorbit despre importanţa consultului medical în stabilirea tratamentului cu magneziu, de modul în care se diagnostichează un deficit de magneziu şi despre cum trebuie prescrise astfel de suplimente.
Un aport adecvat de magneziu ne face mai rezistenţi la stres şi chiar mai echilibraţi. În schimb, deficitul de magneziu este implicat într-o serie de afecţiuni, inclusiv bolile cardiovasculare.
“Referitor la indicaţiile magneziului la pacienţii cu boli cardiovasculare, acestea sunt destul de largi. Tratăm cu săruri de magneziu şi în special cu orotat de magneziu pacienţii cu hipertensiune arterială, cu boală coronariană, cu insuficienţă cardiacă cronică, cu dislipidemii, acestea din urmă fiind un factor major de tisc pentru ateroscleroză”, a afirmat conf. univ. dr. Camelia Diaconu, medic primar medicină internă şi cardiologie, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, în cadrul emisiunii.
“Aşadar, indicaţiile magneziului în cardiologie sunt foarte numeroase şi se adresează unui număr foarte mare de pacienţi”, a completat medicul.
Specialiştii spun că atât indicaţiile, cât şi contraindicaţiile magneziului trebuie stabilite în urma unui consult medical.
“Nu încurajez şi nu recomand automedicaţia nici măcar cu suplimentele alimentare, pentru că doar un consult realizat de un medic specialist poate să stabilească dacă o anumită persoană are o indicaţie pentru un anumit tratament”, a menţionat conf. univ. dr. Diaconu.
Medicii au observat că recurgerea la automedicaţie a crescut semnificativ în perioada pandemiei, ceea ce poate avea efecte nocive asupra sănătăţii.
În cazul magneziului, deficitul nu poate fi stabilit pe baza unor analize de sânge, deoarece o proporţie mică din magneziul din organism se găseşte în fluxul sanguin.
“În practica de zi cu zi, deficitul de magneziu se stabileşte de către medic pe baza simptomatologiei clinice şi a factorilor de risc pe care îi prezintă un pacient. Nu putem stabili pe baza unor analize că avem sau nu deficit de magneziu”, a explicat dr. Camelia Diaconu.
Deficitul de magneziu se instalează în momentul când nevoia de magneziu creşte subit şi nu mai poate fi acoperită printr-o dietă normală. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, în timpul sarcinii şi al alăptării, în perioadele de stres sau la persoanele în vârstă.
“Prescriem tratament cu săruri de magneziu şi săruri organice, cum este orotatul de magneziu, la pacienţii cu hipertensiune arterială, cu tulburări de ritm cardiac, cu insuficienţă cardiacă cronică, dislipidemii, cu sechele de accident vascular cerebral”, a explicat conf. univ. dr. Camelia Diaconu.
“De exemplu, tratamentul cu magneziu la un pacient cu infarct miocardic acut are şi rolul de a-i creşte calitatea vieţii şi de a-i grăbi recuperarea după un astfel de episod sau după un accident vascular cerebral”, a adăugat medicul.
Potrivit specialiştilor, cei mai mulţi pacienţi cu boli cardiovasculare au asociată şi o stare de anxietate, iar rolul magneziului în tratamentul acestei tulburări este bine-cunoscut.
“Prescriem magneziu la aceşti pacienţi în doze standardizate – nici prea mari, nici prea mici. Dozele sunt foarte bine studiate şi certificate în urma unor studii clinice. (...) În general, durata tratamentului trebuie să fie de minimum 8-10 săptpmâni. Ulterior, indicaţia de tratament pe termen lung se reevaluează în funcţie de felul în care a răspuns pacientul”, a mai spus conf. univ. dr. Camelia Diaconu.
Acest deficit este generat, în ultimele decenii, şi de conţinutul mai scăzut de magneziu din alimente, afectând o parte importantă a populaţiei.
“Ideal ar fi să luăm magneziu din alimentaţie. Există alimente accesibile pe care le putem include în regimul zilnic, prin care să ne asigurăm acest element. Deficitul de magneziu trebuie evaluat de către medici, nu îl putem evalua singuri, şi trebuie corectat tot la recomandarea unui medic”, a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
Magneziul poate fi asigurat în mod normal printr-o alimentaţie corectă. Nucile, seminţele şi legumele au cel mai ridicat conţinut de magneziu, potrivit specialiştilor.
Atunci când alimentaţia nu asigură aportul necesar şi este nevoie de o corectare a deficitului prin suplimente cu magneziu, este foarte importantă alegerea tipului de supliment, avertizează medicii.
"Este foarte importantă sarea de magneziu pe care o alegem pentru că aceste săruri de magneziu au absorbţii diferite, în funcţie de substanţele cu care este combinat magneziul. Avem citrat de magneziu, sulfat de magneziu, orotat de magneziu. Unele se absorb mai bine, altele mai puţin bine", a arătat conf. univ. dr. Camelia Diaconu.
