Cercetători de la Universitatea din Helsinki au descoperit cum reuşeşte cancerul ovarian să evite sistemul imunitar al organismului. Rezultatele vor ajuta la dezvoltarea unor noi terapii de precizie pentru cancerul ovarian, un tip de cancer agresiv şi foarte des întâlnit.
În fiecare an, în jur 550 de femei dezvoltă cancer ovarian în Finlanda. Cancerul ovarian este dificil de tratat şi este de obicei fatal, 320 de femei murind anual de acest tip de cancer în această ţară.
Cancerul se poate dezvolta şi progresa doar atunci când celulele tumorale sunt capabile să se ascundă de sistemul imunitar al organismului. Imunoterapiile, care stimulează apărarea imună a organismului împotriva cancerului, au apărut ca terapii promiţătoare în mai multe tipuri de cancere. Cu toate acestea, eficacitatea imunoterapiilor împotriva cancerului ovarian a rămas modestă. Acest lucru se datorează în principal faptului că mecanismele prin care celulele canceroase din tumorile ovariene se ascund de sistemul imunitar au rămas necunoscute până acum.
De curând, o echipă de cercetători de la Universitatea din Helsinki a descoperit modul în care celulele tumorale interacţionează cu sistemul imunitar în cancerul ovarian. Folosind o nouă tehnologie imagistică, cercetătorii au caracterizat individual peste 110.000 de celule din probe clinice de cancer ovarian. Ei au investigat modul în care caracteristicile genetice ale cancerului ovarian modelează sistemul imunitar uman şi modul în care tumorile şi celulele imunitare comunică între ele.
„Cu ajutorul acestei tehnologii imagistice revoluţionare şi a analizei avansate a datelor, am putut studia individual celulele tumorale, proprietăţile lor funcţionale şi interacţiunile dintre ele, cu o precizie fără precedent“, a declarat conf. univ. dr. Anniina Färkkilä, autorul corespondent al studiului.
Genele tumorale păcălesc sistemul imunitar
„Studiind individual celulele, direct în ţesut, am demonstrat că celulele canceroase au moduri diferite prin care se ascund de sitemul imunitar, în funcţie de mutaţia genetică specifică. Am descoperit că sistemul imunitar al organismului este mai eficient împotriva tumorilor cu o mutaţie a genelor BRCA1/2. În schimb, tumorile fără astfel de mutaţii creează o barieră în ţesutul conjunctiv care nu permite interacţiunea dintre cancer şi celulele imunitare“, spune cercetătoarea Inga-Maria Launonen, care, în prezent, face şi studii doctorale.
Mutaţiile BRCA1/2 apar în aproximativ 20% dintre carcinoamele seroase slab diferenţiate, cea mai frecventă formă de cancer ovarian. Celulele T ucigaşe păzesc îndeaproape celulele tumorale agresive, în special pe cele din tumorile cu mutaţii în genele BRCA1/2, motiv pentru care aceste paciente au un prognostic semnificativ mai bun.
„Înţelegând mai bine modul în care genele tumorale păcălesc sistemul imunitar, vom putea dezvolta modalităţi mai eficiente de a activa propria apărare imunitară a organismului pentru a ucide celulele canceroase“, spune Inga-Maria.
Rezultatele promovează adaptarea terapiilor de precizie
Rezultatele studiului confirmă semnificaţia interacţiunilor dintre tumoră şi celulele imunitare, în identificarea unor terapii noi, mai eficiente, precum şi alegerea celei mai potrivite terapii pentru fiecare pacientă în parte.
„Descoperirile noastre ne vor permite să adaptăm şi să combinăm, în viitor, imunoterapiile cu terapiile de precizie, care au potenţialul de a vindeca chiar şi cancerul ovarian“, a mai spus conf. univ. dr. Färkkilä.
În România, în 2020, 1.909 de femei au fost diagnosticate cu cancer ovarian şi 1.121 au murit din cauza acestei boli, conform FABC - Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.
