Pentru a limita rezistenţa bacteriilor, este esenţială prescrierea raţională a antibioticelor, atât din punct de vedere al tipului de antibiotic, cât şi al duratei tratamentului, susţine ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătăţii a participat, joi, la o conferinţă de presă online organizată de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”, finanţat prin Mecanismul Financiar SEE 2014 - 2021.
Abordând subiectul infecţiilor asociate asistenţei medicale şi al rezistenţei bacteriilor la antibiotice, considerat a fi „extrem de important în zona sănătăţii publice”, ministrul Sănătăţii a subliniat că o politică raţională de prescrierea a antibioticelor, atât din punct de vedere al tipului de antibiotic cât şi al duratei tratamentului, precum şi regulile după care se face tratamentul antibiotic, este esenţială pentru a limita cât mai mult emergenţa rezistenţei bacteriene la acest tip de substanţe.
Potrivit demnitarului, limitarea utilizării antibioticelor doar pentru situaţiile care impun acest lucru este esenţială.
„Nu ne angajăm în niciun fel că o să eradicăm infecţiile asociate asistenţei medicale, nu există aşa ceva, dar important este să cunoaştem realitatea şi acţionăm acolo unde tipul acestor infecţii sau germenii care produc aceste infecţii sunt foarte periculoşi şi pot să pună în pericol sănătatea şi viaţă pacienţilor. (...) Controlul utilizării antibioticelor, limitarea utilizării antibioticelor doar pentru situaţiile care impun acest lucru este esenţială”, a declarat ministrul Rafila, citat de AGERPRES.
Totodată, ministrul Sănătăţii a arătat că şi prin PNRR se oferă posibilitatea spitalelor de a-şi dezvolta structurile de control privind infecţiile şi capabilităţile de diagnostic microbiologic.
„Discutăm despre o problemă care de foarte mult timp este în dezbatere publică. Amploarea ei poate a fost mai puţin cunoscută, raportările erau insuficiente, erau subdimensionate faţă de realitate şi ne dorim să cunoaştem realitatea, să putem interveni şi mai ales să protejăm pacienţii de infecţiile grave care le pun viaţa în pericol”, a adăugat ministrul Sănătăţii.
La rândul său, Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balş”, susţine că fenomenul legat de rezistenţa la antimicrobiene este „o normalitate”, fiind vorba de infecţii asociate actului medical, şi „nu înseamnă malpraxis”.
„Fenomenul legat de rezistenţa la antimicrobiene şi ceea ce se întâmplă cu infecţiile asociate actului medical nu înseamnă altceva decât o normalitate pentru un sector medical care vrea să aibă până la urmă o realitate legată de aceste infecţii. Ele sunt infecţii asociate actului medical. Nu înseamnă nici malpaxis, nu înseamnă nici infecţiile nosocomiale, aşa cum le numeam şi le consideram înainte, legate strict de un act medical cu probleme”, a declarat dr. Adrian Marinescu.
„Oriunde în lume există aceste infecţii asociate actului medical. Există şi în România şi ceea ce vom face prin acest proiect este să ne lămurim că avem o realitate, avem un diagnostic care să fie pus corect şi în final să putem să avem nişte direcţii clare”, a mai precizat doctorul Marinescu.
Conform managerului de proiect, prof dr. Sorin Aramă, la proiect participă cinci spitale-pilot: Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila".
Medicul a mai precizat că au fost elaborate Cadrul naţional strategic şi Planul naţional de acţiune pentru combaterea fenomenului de rezistenţă la antibiotice (AMR) şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM). Experţii medicali angajaţi în proiect au elaborat trei ghiduri pentru prevenirea şi limitarea fenomenului AMR şi IAAM: Boli infecţioase, Epidemiologie, Microbiologie.
El a amintit că în luna mai au fost organizate sesiuni de training la care au participat 258 de medici şi 47 de asistenţi medicali, precizând că este în curs de lansare o platformă de e-learning care va conţine cursuri de instruire referitoare la problematica AMR şi IAAM pentru diverse categorii de medici şi asistenţi medicali.
