Oamenii de ştiinţă cred că celulele ucigaşe din ficat ar putea explica de ce pacienţii cu transplant hepatic necesită, de obicei, mai puţin tratament cu medicamente imunosupresoare pentru a preveni respingerea, decât beneficiarii altor transplanturi de organe.
Bolile ficatului sunt în creştere pe tot globul, în principal din cauza creşterii ratei de obezitate, dar şi din cauza infecţiilor şi a cancerului de ficat. Transplantul este adesea singura terapie disponibilă pentru persoanele cu boală hepatică în stadiu terminal.
O echipă multidisciplinară, care a inclus şi cercetători de la Harvard Medical School, a iniţiat un studiu pentru a încerca să înţeleagă mai bine calităţile imune impresionante ale ficatului.
În cadrul studiului, ale cărui rezultate au fost publicate recent în revista Frontiers in Immunology, oamenii de ştiinţă au arătat că există multe celule imune cunoscute sub numele de celule natural killer (NK), celule „ucigaşe” în ficatul sănătos normal, iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt celule NK specializate, rezidente în ficat. Probabil că aceste celule sunt importante în menţinerea sănătăţii ficatului, păstrându-l liber de infecţii virale, malignitate sau alte daune.
„Destinatarii transplantului de ficat necesită, în general, mult mai puţină imunosupresie decât destinatarii altor organe. Acest lucru ne-a determinat să evaluăm dacă celulele imune din ficatul donatorului ar putea ajuta la generarea acestei toleranţei unice pentru transplantul hepatic. Limfocitele T sunt celulele imune care mediază respingerea grefei şi sunt ţinta majorităţii medicamentelor imunosupresoare, dar am descoperit că celulele speciale NK, rezidente în ficat, pot ucide limfocitele T. Asta ne face să credem că, în situaţia unui transplant, după ce operaţia s-a încheiat, celulele T ale beneficiarilor recunosc ceva străin şi migrează în ficatul donatorului, dar acolo sunt întâmpinate de celulele NK, rezidente în ficat, care le ucid şi împiedică respingerea organelor”, a explicat Cliona O'Farrelly, profesor de imunologie comparată, la Institutul de Ştiinţe Biomedicale Trinity, care a condus echipa de cercetare.
După ce oamenii de ştiinţă vor înţelege cum să stimuleze numărul sau activitatea acestor celule NK rezidente în ficat, ar putea declanşa răspunsul imun al unui pacient în cazul în care acesta este întârziat sau neperformant din anumite motive.
Echipa de cercetare a mai cuprins şi colaboratori de la Maynooth (Irlanda) şi centrul naţional de transplant hepatic din cadrul spitalului universitar St. Vincent (Massachusetts, SUA).
