O echipă internaţională de oameni de ştiinţă americani a publicat noi cercetări care indică faptul că proteina α-sinucleină (αSyn) este asociată cu inflamaţia şi are un rol cheie în boala Parkinson.
Proteina αSyn, exprimată predominant în neuroni, a fost asociată cu boli neurodegenerative, precum boala Parkinson şi demenţa cu corpi Lewy.
Recentul studiu identifică un mecanism nou, care asociază funcţia proteinei αSyn cu activarea interferonului în neuroni, ca fiind un posibil factor declanşator al bolii Parkinson.
„Este esenţial să înţelegem în continuare factorii declanşatori care contribuie la dezvoltarea bolii Parkinson şi modul în care inflamaţia poate interacţiona cu proteinele activate în această afecţiune. În baza acestor informaţii am putea avansa noi abordări de tratament care să vizeze aceste căi inflamatorii care pot acţiona ca un declanşator al bolii”, a declarat dr. David Beckham, de la departamentul de boli infecţioase al facultăţii de medicină din Colorado.
Pentru a investiga mecanismul de răspuns imunitar indus de αSyn la infecţiile virale din creier, cercetătorii au infectat cu ARN viral modele de şoarece şi de neuroni dopaminergici umani, care au avut proteina αSyn inactivată. Oamenii de ştiinţă au descoperit că αSyn este vitală pentru exprimarea neuronală a genelor stimulate de interferon (ISG).
Ei au mai descoperit că, în urma oricărui stimul care declanşează semnalizarea pentru interferon (un tip de răspuns imun care apare atunci când celulele sunt atacate de un virus şi eliberează interferon), αSyn interacţionează cu proteinele de semnalizare din neuroni pentru a declanşa exprimarea ISG.
Acest studiu identifică astfel primul mecanism clar care asociază inflamaţia cu proteina aSyn, implicată în dezvoltarea bolii Parkinson.
Autorii menţionează că datele obţinute în acest studiu confirmă faptul că αSyn răspunde la infecţii şi la semnalizarea căilor inflamatorii şi sugerează că această interacţiune poate juca un rol important în dezvoltarea bolii Parkinson. Următorul pas important pe care şi-l propun cercetătorii este acela de a determina dacă interacţiunile dintre interferon şi αSyn declanşează formarea proteinelor toxice de αSyn cu defecte de pliere, numite fibrile, identificate în boala Parkinson.
Cercetătorii sugerează că sunt necesare studii viitoare pentru a analiza interacţiunile din neuroni, dintre semnalele de interferon tip 1 şi proteinele αSyn cu defecte de pliere, pentru a determina dacă medicamentele care inhiba aceste interacţiuni pot stopa formarea proteinelor αSyn cu defecte de pliere. Asta ar putea duce la o potenţială schimbare a abordării terapeutice în cazul bolii Parkinson.
În prezent, nu există tratamente care să poată opri progresia acestei afecţiuni, dar cercetătorii au descoperit că un medicament pentru Parkinson, un inhibitor DNL201 al genei LRRK2, care codifică o serin/treonin kinază cu regiuni bogate în leucină, nu a prezentat efecte secundare la participanţii voluntari dintr-un studiu clinic de fază 1.
