Un nou raport publicat de Lung Ambition Alliance oferă recomandări pentru a soluţiona provocările legate de organizarea, finanţarea şi dotarea cu mijloace tehnice care împiedică în prezent accesul echitabil la testarea biomarkerilor în rândul pacienţilor cu cancer pulmonar din întreaga lume.
Raportul este numit "Stabilirea unei căi către testarea biomarkerilor” şi indică 3 priorităţi care pot duce la îmbunătăţirea rezultatelor clinice la pacienţii cu cancer pulmonar: consolidarea infrastructurii pentru testare moleculară, scurtarea timpului de la testare până la primirea rezultatelor şi tratamentului şi rambursarea costurilor testării.
Potrivit raportului, în prezent există o diferenţă majoră în accesul şi utilizarea testării biomarkerilor în cancerul pulmonar.
"Majoritatea pacienţilor cu cancer pulmonar ( 75-80%) sunt diagnosticaţi in stadiul metastatic. În prezent, decizia terapeutică trebuie să fie bazată pe cunoaşterea profilului molecular al tumorii respective, pentru a putea selecţiona grupele de pacienţi eligibili pentru tratamentele molecular ţintite. Numai în felul acesta putem oferi pacienţilor şansa unei supravieţuiri de lungă durată", a declarat dr. Mircea Dediu, medic primar oncolog, citat într-un comunicat transmis 360medical.ro.
"Ca atare, consider că testarea moleculară reflexă trebuie să fie făcută la toţi pacienţii cu un diagnostic de cancer pulmonar, fără nicio excepţie. Sper să avem cât mai curând în România un program care oferă acces gratuit a testării biomerkerilor în cancerul pulmonar aşa cum este descris în Planul Naţional de Combatere a Cancerului (PNCC)", a completat medicul.
Un studiu global realizat recent a evidenţiat faptul că majortitatea profesioniştilor în domeniul sănătăţii consideră că, la nivelul ţării lor, mai puţin de 50% dintre pacienţii cu cancer pulmonar au acces la testare moleculară.
Provocările care contribuie la utilizarea scăzută a testării moleculare reflexe au la bază deficienţe de organizare a activităţii medicale, alocarea de resurse, inclusiv rambursare şi infrasturctura de testare, şi aspecte de implementare (timpul pana la primirea rezultatelor testarii moleculare, rezultatele rapoartelor si interpretarea datelor), menţionează autorii raportului.
"În cancerul pulmonar, de multe ori, diagnosticul se face foarte târziu (...). În plus, de la suspiciune la diagnostic şi tratament pot trece chiar şi 6-8 luni, ceea ce înseamnă foarte mult", a menţionat preşedinte Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irimia.
"Testarea biomarkerilor, cât mai devreme, în cancerul pulmonar le poate oferi pacienţilor o şansă la viaţă fiind o etapă vitală pentru identificarea tratamentului potrivit pentru fiecare dintre ei. Ne adresăm factorilor de decizie relevanţi pentru a seta cadrul legislativ necesar implementării unui program de decontare a testării biomerkerilor în cancerul pulmonar, care să permită micşorarea timpilor de diagnosticare, realizarea unui diagnostic cât mai complet şi ţintit şi selectarea tratamentului potrivit pentru pacientul potrivit, pornind de la direcţiile de acţiune din Planul Naţional de Combatere a Cancerului", a adăugat preşedintele FABC.
Raportul Lung Ambition Alliance solicită implementarea unui proces standardizat de testare moleculară reflexă, pe scara largă, pentru toţi pacienţii cu cancer pulmonar şi oferă, în acelaşi timp, recomandări clare pentru reducerea diferenţelor între ţări şi adresarea barierelor care limitează accesul pe scară largă.
Lung Ambition Alliance este un parteneriat global al unor organizaţii din domenii diferite unite în aspiraţia lor de a îmbunătăţi calitatea îngrijirii şi de a scădea mortalitatea prin cancer pulmonar.
Cancerul pulmonar reprezintă o problemă importantă de sănătate la nivel mondial rămânând principala cauză de deces în rândul cancerelor cu peste două milioane de cazuri noi diagnosticate în fiecare an.
În România, cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer. Acest tip de cancer provoacă aproximativ 20% din totalul deceselor cauzate de această boală, conform opiniei specialiştilor.
Potrivit specialiştilor, avansul din ultimele două decenii în testarea biomarkerilor a transformat diagnosticul şi tratamentul cancerului.
Testarea biomarkerilor predictivi a oferit clinicienilor instrumentele necesare să înţeleagă mai bine mecanismelor biologice complexe care stau la baza declanşării bolii, permiţându-le acestora să selecteze tratamenul potrivit pentru pacientul potrivit.
