Un nou tip de ecografie poate diagnostica cu o precizie mare majoritatea cazurilor de cancer de prostată, arată un studiu clinic efectuat în Marea Britanie.
Studiul, la care au participat 370 de bărbaţi, a arătat că scanările cu ultrasunete au ratat doar 4,3% dintre cazurile de cancer de prostată importante din punct de vedere clinic, cancere care ar trebui tratate nu doar monitorizate, în comparaţie cu scanările imagistice prin rezonanţă magnetică (RMN) utilizate în prezent.
Examinările RMN sunt costisitoare şi consumatoare de timp. Cercetătorii consideră că scanarea cu ultrasunete ar trebui să fie utilizată ca un prim test în domeniul asistenţei medicale comunitare şi în ţările cu venituri mici şi medii care nu au acces cu uşurinţă la scanări RMN de înaltă calitate. Pentru a maximiza detectarea cancerului, oamenii de ştiinţă spun că procedeul ar putea fi utilizat în combinaţie cu examinarea RMN.
„Cancerul de prostată este cel mai frecvent diagnosticat cancer în Marea Britanie. Unul din şase bărbaţi va fi diagnosticat cu această boală în timpul vieţii şi se aşteaptă ca această cifră să crească. Scanările RMN sunt unul dintre testele pe care le folosim pentru a diagnostica cancerul de prostată. Deşi eficiente, aceste scanări sunt scumpe, durează cel puţin 40 de minute pentru a fi efectuate şi nu sunt foarte accesibile tuturor. De asemenea, există unii pacienţi care nu pot beneficia de RMN, cum e cazul celor care au o înlocuire de şold sau cei care suferă de claustrofobie. Pe măsură ce lista de aşteptare pentru screening-ul de cancer creşte, ca urmare a pandemiei de Covid-19, există o nevoie reală de a găsi teste mai eficiente şi mai ieftine pentru a diagnostica cancerul de prostată. Studiul nostru este primul care arată că un tip special de scanare cu ultrasunete poate fi folosit ca un potenţial test pentru a detecta cazurile semnificative clinic de cancer de prostată. Metoda poate detecta cele mai multe cazuri de cancer de prostată cu o mare acurateţe, deşi scanările RMN sunt ceva mai bune. Credem că acest test poate fi utilizat în mediile cu venituri mici şi medii, unde accesul la echipamente RMN, mai scumpe, este dificil şi unde cazurile de cancer de prostată sunt în creştere“, a declarat profesorul Hashim Ahmed, de la catedra de urologie a Imperial College London, autorul principal al studiului.
Cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer la bărbaţii din Marea Britanie, cu aproximativ 52.300 de cazuri noi diagnosticate în fiecare an. Boala se dezvoltă atunci când celulele din prostată cresc într-un mod necontrolat. Cancerul de prostată se dezvoltă lent iar simptome precum sângele în urină nu apar decât atunci când boala este avansată. De obicei, afectează bărbaţii de peste 50 de ani şi deseori pe aceia care au antecedente de boală în familie.
Una dintre principalele metode de diagnosticare a cancerului de prostată este un tip special de scanare imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) numită examinare RM multiparametrică (mpRM), care poate indica existenţa cancerului în interiorul prostatei şi cât de repede este probabil să crească. În Marea Britanie acest tip de scanare durează 40 de minute şi costă £ 350-450.
Noul studiu a analizat utilizarea unui alt tip de imagistică numit scanare multiparametrică cu ultrasunete (mpUSS), care utilizează undele sonore pentru examinarea prostatei. Testul implică folosirea unei sonde numite captator care realizează imaginile prostatei. Este plasat în rect şi trimite unde sonore care ricoşează de pe organe şi alte structuri. Acestea sunt apoi traduse în imagini ale glandei.
Medicul care efectuează testul foloseşte şi alte tipuri suplimentare de imagistică cu ultrasunete, cum ar fi elastografia, ecografia doppler şi cu substanţă de contrast, pentru a vedea cât de rigid şi cât de puternic vascularizat este ţesutul. Pe măsură ce cancerele sunt mai dense şi au o cantitate mai mare de sânge, ele apar mai clar în aceste scanări.
La noul studiu, numit diagnosticarea cancerului prin ecografie multiparametrică a prostatei (CADMUS), au participat 370 de bărbaţi cu risc de cancer de prostată. Ei au fost identificaţi în urma mai multor teste iniţiale, respectiv testul antigen specific prostatei (PSA), teste de sânge care ajută la detectarea cancerului de prostată sau/şi o examinare rectală digitală anormală, un test care examinează rectul inferior, pelvisul şi abdomenul.
Studiul a avut loc la şapte spitale din Marea Britanie, în perioada martie 2016-noiembrie 2019.
Bărbaţii au primit, la vizite separate, o scanare cu ultrasunete multiparametrică şi o examinare RM multiparametrică. La 257 de pacienţi, care au avut un rezultat pozitiv la unul dintre cele două teste, li s-a efectuat biopsia - prelevarea unor probe mici de ţesut din prostată pentru o analiza microscopică de identificare a cancerului. Echipa a comparat apoi rezultatele testelor.
133 de bărbaţi au fost identificaţi cu cancer, 83 dintre aceştia fiind diagnosticaţi cu cancer semnificativ clinic.
La nivel de test individual, mpUSS a detectat 66 de cazuri de cancer semnificativ clinic, comparativ cu mpRM care a detectat 77 de cazuri.
Metoda mpUSS a detectat cu 4,3% mai puţine cancere de prostată importante din punct de vedere clinic în comparaţie cu mpRM, şi a crescut cu 11,1% numărul celor biopsiaţi. Acest lucru se datorează faptului că mpUSS a indicat uneori zone „neobişnuite“, chiar şi atunci când nu a fost vorba de cancer.
Cu toate acestea, cercetătorii cred că metoda poate fi folosită ca alternativă, ca un prim test pentru pacienţii cu risc de cancer de prostată, mai ales în cazul în care un test mpRM nu poate fi efectuat. Ambele teste imagistice au ratat cancere importante din punct de vedere clinic, care au fost detectate prin cealaltă metodă, iar cercetătorii sunt de părere că efectuarea ambelor teste ar creşte detectarea cancerelor de prostată importante din punct de vedere clinic, comparativ cu utilizarea doar a unuia dintre teste.
„Rezultatele noastre oferă un test precis, ieftin şi uşor de efectuat pentru identificarea cancerului de prostată“, a concluzionat dr. Alistair Grey de la departamentul de chirurgie şi ştiinţe intervenţionale de la University College London.
Studiul a fost publicat marţi în Lancet Oncology.
