Pacienţii cu tulburare bipolară experimentează stări de dispoziţie extreme, alternante, clasificate de obicei prin manie, depresie şi afectarea funcţionării sociale. Mecanismele complexe ale acestei afecţiuni o fac dificil de tratat, necesitând adesea un amestec de medicamente şi intervenţii comportamentale, care poate dura ani de zile pentru furnizor şi pacient.
Un nou studiu identifică acum un instrument terapeutic axat pe conştientizarea emoţiilor, care, potrivit specialiştilor, creşte activarea şi conectivitatea unui centru de reglare a emoţiilor din creier, amigdala.
Potrivit echipei de la Charité-Universitätsmedizin Berlin, din Germania, terapia poate fi eficientă în tratamentul pe termen lung şi în prevenirea recidivelor în cazul tulburării bipolare.
Cercetătorii germani au investigat impactul a două intervenţii psihoterapeutice asupra simptomelor tulburării bipolare şi asupra activării amigdalei şi a conectivităţii cu alte regiuni ale creierului legate de emoţii, folosind imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (RMNf).
Amigdala, o structură pereche din sistemul limbic al creierului, ajută la reglarea emoţiilor şi la detectarea stimulilor proeminenţi.
Cercetările au arătat că pacienţii cu tulburare bipolară (în afara unui episod maniacal) prezintă o activare modificată şi o conectivitate funcţională a amigdalei.
Într-o intervenţie, 28 de pacienţi au fost supuşi unei terapii axate pe emoţii, în cadrul căreia au fost îndrumaţi să îşi perceapă şi să îşi eticheteze emoţiile fără evitare sau suprimare.
O a doua intervenţie, administrată la 31 de participanţi, a fost o terapie cognitiv-comportamentală specifică şi s-a concentrat pe practicarea intervenţiilor sociale.
Cercetătorii au înregistrat simptomele pacienţilor cu ajutorul unui interviu de evaluare longitudinală timp de 24 de săptămâni înainte de tratament, precum şi timp de şase luni pe parcursul tratamentului, şase luni după tratament şi între şase şi 12 luni după tratament.
Evaluarea a produs măsurători săptămânale separate ale maniei şi depresiei pe o scară de la 1 la 6, de la niciun simptom (1) la simptome psihotice sau deficienţe severe de funcţionare (6).
Şaptesprezece participanţi din fiecare grup de tratament au fost supuşi la RMNf în timp ce efectuau o sarcină de potrivire a feţelor emoţionale, la fel ca şi 32 de subiecţi de control sănătoşi.
„În conformitate cu aşteptările noastre, pacienţii care au participat la terapia centrată pe emoţii au prezentat o activare şi o conectivitate crescută a amigdalei post-intervenţie în comparaţie cu pacienţii care au primit intervenţia cognitiv-comportamentală, ceea ce poate reflecta o îmbunătăţire a procesării emoţiilor şi o toleranţă crescută faţă de emoţiile negative", a declarat dr. Kristina Meyer, de la Charité-Universitätsmedizin Berlin.
În schimb, a precizat ea, pacienţii din intervenţia cognitiv-comportamentală au demonstrat o activare crescută a regiunilor cerebrale legate de funcţia socială, dar nu şi o activitate modificată a amigdalei.
Rezultatele acestui studiu sugerează că diferitele abordări psihoterapeutice îşi desfăşoară efectele benefice prin diferite căi neuronale, a menţionat la rândul său autorul principal Felix Bermpohl, doctor în ştiinţe medicale, care activează la Charité-Universitätsmedizin Berlin.
Potrivit medicului Cameron Carter, editor al revistei Biological Psychiatry: Cognitive Neuroscience and Neuroimaging care a publicat lucrarea, acest studiu, care utilizează RMNf pentru a angaja circuite cerebrale specifice afectate de tulburarea bipolară înainte şi după diferite forme de terapie, dezvăluie noi perspective cu privire la mecanismele de acţiune ale acestora în creier.
Modelul rezultatelor observate cu ajutorul acestei abordări oferă, de asemenea, o formă unică de validare a abordării clinice utilizate, prin stabilirea unei legături între modelul teoretic care motivează intervenţia centrată pe emoţii şi efectele acesteia în creier, a menţionat medicul.
