Copiii diagnosticaţi cu gliom median difuz au un prognostic de viaţă de mai puţin de un an. Noi cercetări de la facultatea de medicină a universităţii din Pittsburgh, SUA, indică un nou mod de a trata, posibil mai bine, aceste tumori în viitor.
Cancerul cerebral este al doilea cel mai frecvent tip de cancer la copii, după leucemie. Spre deosebire de leucemie, care are rate de supravieţuire relativ ridicate datorită progreselor medicale, tumorile cerebrale reprezintă cauza numărul 1 a deceselor provocate de cancer în rândul copiilor. Dintre toate cancerele cerebrale, gliomul median difuz (DMG) este deosebit de mortal.
Într-o lucrare publicată în Nature Cancer, o echipă de medici şi oameni de ştiinţă de la universitatea Pitt şi spitalul de copii din Pittsburgh a descoperit că tumorile DMG sunt dependente într-un mod unic de metionină, un aminoacid care se regăseşte în alimente.
Dezvoltarea unor medicamente care să vizeze în mod specific mecanismele de procesare a metioninei în celulele canceroase din creier, fără a afecta aceste mecanisme în restul corpului, ar putea fi calea pentru noi tratamente non-invazive, arată studiul.
„Călcâiul lui Ahile în cazul acestor tumori îl reprezintă faptul că ele cresc rapid, folosind o mulţime de nutrienţi. Combinarea unor abordări metabolice, de schimbare a regimului alimentar, cu instrumente ştiinţifice de ultimă generaţie, ar putea valorifica cunoştinţele pe care le avem cu privire la modul în care nevoile nutritive ale celulelor canceroase diferă de celulele normale şi ar putea conduce la terapii personalizate mai eficiente pentru tratarea cancerului în viitor“, a declarat Sameer Agnihotri, profesor asistent de chirurgie neurologică la Pitt.
Creierul mijlociu (mezencefalul), unde se localizează cel mai des tumorile DMG, reprezintă un punct critic de conexiune care leagă cortexul cerebral, zona responsabilă pentru procesarea informaţiilor complexe, a raţionamentelor logice şi a gândirii, la măduva spinării.
Aceste tumori iau naştere în profunzime, în interiorul creierului, făcând imposibilă o intervenţie chirurgicală, şi de cele mai multe ori nu răspund la radioterapie.
„Niciuna dintre abordările standard de chimioterapie care au fost testate cu succes la adulţi nu a avut succes şi la copiii cu acest tip de cancer întrucât cancerele pediatrice sunt atât de distincte şi diferite de cele ale adulţilor.
La copiii mici, tumorile cerebrale cresc pe măsură ce creierul încearcă să se dezvolte normal, astfel încât terapiile anticancer pot avea multe efecte secundare“, explică prof. Agnihotri.
Celulele DMG prezintă o vulnerabilitate specială care ar putea fi exploatată terapeutic. O analiză atentă a codului genetic al acestor celule a identificat o caracteristică unică, o mutaţie a proteinelor care oferă sprijin structurii ADN-ului celulelor canceroase, ceea ce le face deosebit de vulnerabile în absenţa aminoacidului metionină.
Metionina este unul dintre cei nouă aminoacizi, compuşi pe care organismul îi foloseşte pentru a produce proteine, pe care oamenii de ştiinţă le numesc „vitale“.
Organismul uman nu dispune de mecanisme proprii pentru a produce acest aminoacid şi singura modalitate de a introduce această substanţă în organism o reprezintă consumul de alimente bogate în metionină, cum ar fi carnea de pasăre şi legumele.
Pentru a afla dacă manipularea dietei celulelor canceroase poate încetini creşterea tumorile DMG, cercetătorii au recoltat aceste celule în vase Petri şi le-au observat comportamentul pe măsură ce epuizau câte un nutrient.
Când celulele maligne au epuizat metionina, oamenii de ştiinţă au putut observa clar cum creşterea celulelor canceroase a fost dramatic inhibată.
Cercetătorii au mai arătat că eliminarea unei enzime cheie, implicată în transformarea metioninei în alte componente indispensabile mai multor funcţii celulare, a îngreunat creşterea celulelor canceroase şi a crescut supravieţuirea şoarecilor cu cancere DMG agresive.
Într-un experiment separat, când şoarecii bolnavi au fost puşi pe o dietă alimentară fără metionină, speranţa lor de viaţă a crescut cu aproape 50%.
„Oameni de ştiinţă din domeniul cancerului cerebral, şi neurochirurgi deopotrivă, sunt adesea întrebaţi dacă există restricţii în regimul alimentar pe care un pacient le poate respecta pentru a-şi ajuta recuperarea.
Paşi mici ca aceştia oferă pacienţilor şi familiilor un sentiment de control şi optimism, dar răspunsul la această întrebare este complicat.
Doar o schimbare de regim alimentar probabil că nu va avea un efect dramatic, dar ar putea completa alte terapii, făcându-le mai eficiente“, a mai spus Agnihotri.
Oamenii de ştiinţă au acum în curs de dezvoltare o propunere pentru un studiu clinic în care să testeze medicamente care vizează metabolismul metioninei la oameni. Cercetătorii sunt optimişti că vor reuşi lansarea studiul într-un viitor nu foarte îndepărtat.
