Oamenii de ştiinţă au descoperit, într-un studiu experimental, că molecule pe bază de zahăr pot fi folosite pentru a bloca mecanismul de intrare în celulele al unui receptor implicat în dezvoltarea unei game de infecţii virale şi cancere.
Cercetătorii de la facultatea de farmacie şi ştiinţe ale vieţii de la universitatea din Nottingham au descoperit un nou mecanism de blocare a activităţii receptorului de manoză, cunoscut sub numele de CD206), care este prezent într-un număr de celule imune cheie.
Descoperirile au fost publicate, săptămâna trecută, în Journal of the American Chemical Society.
„Terapiile care blochează sau modifică răspunsul imunitar revoluţionează deja tratamentul multor tipuri de cancer şi boli inflamatorii şi sunt investigate pentru utilizarea în unele infecţii virale şi bacteriene”, au declarat doctorii Giuseppe Mantovani şi Luisa Martinez-Pomares de la universitatea din Nottingham, care au condus studiul.
Ei au explicat că CD206 este un receptor important în celule pentru imunitate, dar poate fi deturnat de viruşi, inclusiv hepatita B, virusurile dengue şi HIV-1 şi unele tipuri de cancer.
Pentru prima dată oamenii de ştiinţă au găsit o familie de molecule care vizează şi blochează în mod specific activitatea acestui receptor, ceea ce ar putea duce la noi dezvoltări de medicamente.
Receptorul de manoză este prezent la suprafaţa celulelor imune cheie, cum ar fi macrofagele tisulare – celulele specializate implicate în detectarea şi distrugerea bacteriilor şi a altor organisme dăunătoare – şi funcţionează prin legarea unei game de molecule – de ex. zaharuri specifice care se află pe agenţii patogeni, precum şi molecule gazdă care trebuie eliminate din circulaţie, cum ar fi colagenul.
Doctorii Mantovani şi Martinez-Pomares au proiectat molecule sintetice de zahăr multivalente (glicopolimeri) care blochează capacitatea receptorului de manoză de a se plimba între suprafaţa celulei şi compartimentele celulare interne, reţinând literalmente receptorul captiv în interiorul celulei şi inhibând funcţia acestuia.
Reuşita are implicaţii deosebite pentru posibile noi tratamente, întrucât receptorul de manoză este o ţintă terapeutică importantă în cancer şi boli infecţioase.
