Timp de zeci de ani, cercetătorii s-au minunat de capacitatea glioblastomului, un cancer cerebral deosebit de agresiv, de a opri celulele imunitare ale pacientului care luptă împotriva cancerului, permiţând astfel tumorilor să se dezvolte liber. Acesta rămâne un motiv principal pentru care există foarte puţine terapii eficiente disponibile pentru această boală, în mare parte fatală.
Într-un nou studiu, care a folosit peste 100 de tumori de glioblastom derivate de la pacienţi, cercetătorii au descoperit că o substanţă chimică produsă în mod natural în organism ajută celulele de glioblastom să nu fie recunoscute de celulele imunitare ale pacientului, care au rolul de a opri celulele canceroase.
„Mai exact, am descoperit că celulele glioblastomului colaborează cu sistemul imunitar al pacientului pentru a genera o substanţă chimică numită chinolinat", a declarat dr. Prakash Chinnaiyan, medic cercetător în cadrul departamentului de radio-oncologie de la Corewell Health, din Michigan (Foto. Credit: Elizabeth Debeliso, Corewell Health).
Potrivit medicului, această substanţă chimică „frânează", la rândul său, celulele imunitare din jur şi le împiedică să atace tumora.
Descoperirile, publicate în Nature Communications, ar putea fi cheia pentru deblocarea unor tratamente noi şi mai reuşite în viitor.
Deşi au existat unele medicamente de imunoterapie care au reuşit să reactiveze celulele imunitare ale pacientului împotriva anumitor tipuri de cancer, niciunul nu a funcţionat în cazul tumorilor de glioblastom şi, în prezent, nu există medicamente disponibile pentru a opri producţia de chinolinat.
Acum, echipa a făcut un pas mai departe şi a creat un model de şoarece modificat genetic care nu poate să mai producă chinolinat.
„Tumorile implantate la aceşti şoareci au crescut semnificativ mai încet, iar atunci când au fost analizate în laborator, au demonstrat o activare imunitară robustă, sugerând că această cale poate servi ca o nouă ţintă terapeutică pentru glioblastom", a declarat dr. Chinnaiyan.
Acest lucru oferă un cadru pentru a proiecta noi imunoterapii care pot viza acumularea de chinolină asociată cu această boală şi, posibil, cu altele, spune medicul cercetător.
Echipa îşi va continua cercetările pentru a ajuta la identificarea unui compus care ar putea fi capabil să vizeze chinolinatul.
De asemenea, echipa va căuta să-şi extindă descoperirile şi la alte boli, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, unde acumularea de chinolinat s-a dovedit a fi, de asemenea, un factor potenţial.
„Cercetarea noastră poate oferi cheia pentru tratamente mai bune şi poate ajuta la salvarea de vieţi în viitor, înlăturând misterul din jurul glioblastomului şi, posibil, al altor boli", a concluzionat dr. Chinnaiyan.
