Un studiu clinic de fază I testează în prezent un nou tip de medicament cu molecule mici, primul care ţinteşte proteinele implicate în reglarea ritmului circadian, ca o modalitate de a trata glioblastomul, cel mai agresiv cancer al creierului.
Glioblastomul, cel mai frecvent cancer cerebral la adulţi, este o tumoră agresivă, pacienţii supravieţuind în medie doar 15 luni după diagnostic. În ciuda a mai mult de două decenii de cercetări privind cauzele şi tratamentele glioblastomului, acest prognostic nu s-a îmbunătăţit.
Cercetări recente ale unei echipe conduse de facultatea de medicină Keck, din cadrul universităţii Southern California (USC), din Statele Unite, au demonstrat că proteinele implicate în reglarea ritmul circadian, care ajută la coordonarea schimbărilor în funcţiile organismului pe parcursul unei zile, pot juca un rol cheie în creşterea şi proliferarea glioblastomului, după primirea tratamentelor standard actuale.
Această descoperire a condus la un posibil progres în tratarea acestui cancer: identificarea unui medicament cu molecule mici, cunoscut sub numele de SHP656, care poate viza aceste proteine, şi s-ar putea dovedi eficient în tratarea bolii.
„Aceasta este o moleculă puternică, care este foarte interesantă pentru noi în ceea ce priveşte potenţialul său de acţiune împotriva glioblastomului”, a sdeclarat Steve Kay, profesor de neurologie, inginerie biomedicală şi ştiinţe biologice la facultatea de medicină Keck a USC.
Recenta cercetare a asamblat o colaborare care a reunit academicieni cu experienţă în glioblastom, biologia ritmului circadian şi chimie biologică. Rezultatele cercetării echipei asupra moleculei SHP656 au fost publicate luni, în Proceedings of the National Academy of Sciences - PNAS.
Neutralizarea celulelor periculoase
Primele simptome ale glioblastomului pot include de la vedere înceţoşată, dureri de cap şi greaţă până la convulsii şi modificări de personalitate. După identificarea tumorii, în urma scanărilor creierului, pacienţii primesc o combinaţie de tratament chirurgical, radiaţii şi chimioterapie. În timp ce majoritatea tumorilor se micşorează substanţial după tratamentul iniţial, puţini pacienţi au o remisie susţinută.
„La marea majoritate a pacienţilor, cancerul revine. Şi când revine, este rezistent la chimioterapie şi radiaţii”, a declarat prof. Kay.
Cercetătorii cred că acest cancer revine deoarece un număr mic de celule stem canceroase rămân în urma intervenţiei chirurgicale, chimioterapiei şi radiaţiilor. Aceste celule stem se pot multiplica şi răspândi foarte repede, iar cercetările echipei arată acum şi de ce.
Astfel, oamenii de ştiinţă au descoperit că celulele stem canceroase deturnează „maşinăria"/mecanismul ritmului circadian al organismului, care le permite să se răspândească mai rapid şi să reziste efectelor chimioterapiei şi tratamentului cu radiaţii.
Înarmaţi cu aceste cunoştinţe, savanţii au creat şi testat mii de molecule capabile să se lege şi să neutralizeze proteinele periculoase implicate în mecanismul biologic al ritmului circadian din interiorul celulelor stem canceroase. Echipa a folosit mai multe tehnici avansate, inclusiv inteligenţa artificială (IA), pentru a determina care molecule sunt cele mai potrivite pentru a lupta împotriva glioblastomului.
Algoritmii inteligenţi au arătat modul în care fiecare moleculă nouă s-ar lega de aceste proteine. Oamenii de ştiinţă au identificat o moleculă deosebit de promiţătoare: SHP656.
Următorul pas a fost testarea eficacităţii moleculei SHP656 împotriva celulelor canceroase reale. Folosind celule stem de glioblastom, colectate de la pacienţi, cercetătorii au arătat că SHP656 a redus creşterea celulelor stem canceroase, dar nu a dăunat celulelor stem normale ale organismului.
„Observăm că molecula acţionează diferit asupra celulelor sănătoase ale creierului faţă de celulele tumorale”, a spus prof. Kay. „Acesta a fost un real salt înainte în înţelegerea noastră asupra modului în care putem dezvolta medicamente care vizează aceste proteine”.
Potenţial pentru alte cancere
Oamenii de ştiinţă au început acum studiile clinice de fază 1 pentru această clasă de noi molecule. Datele preliminare arată că până acum, molecula pare să fie sigură la voluntarii sănătoşi care participă la studiul clinic.
Cercetătorii speră să înceapă studiile de fază 2 la pacienţii cu glioblastom în termen de doi până la trei ani.
În plus faţă de potenţialul său pentru tratarea glioblastomului, SHP656 şi alte molecule care vizează proteinele implicate în modularea ritmului circadian furnizează promisiuni pentru tratarea altor tipuri de cancer.
Oamenii de ştiinţă studiază în prezent utilitatea acestora în cancerul colorectal, cancerul hepatic şi leucemia mieloidă acută.
