O nouă ţintă terapeutică identificată pentru cancerele de sânge şi potenţial pentru tumorile solide

O nouă ţintă terapeutică identificată pentru cancerele de sânge şi potenţial pentru tumorile solide

Cercetătorii au reuşit, în premieră, să arate cum mutaţiile apărute în procesul de maturare a ARN-ului alterează celulele şi duce la dezvoltarea sindromul mielodisplazic (SMD) şi a altor boli maligne hematologice şi tumori solide.

O echipă de specialişti de la Mount Sinai Hospital şi de la Universitatea San Diego, din California, a descoperit că mutaţiile apărute în matisarea ARN-ului produc o versiune alternativă a unei proteine create de gena GNAS. Această proteină este vizată de medicamente deja aprobate de FDA (Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente) pentru tratarea altor tipuri de cancer şi ar putea fi o ţintă şi în SMD.

În prezent, cercetatorii dezvoltă un studiu clinic pentru a testa aceste medicamente cunoscute sub numele de inhibitori MEK, după numele proteinelor pe care le inhibă pentru stoparea cancerului.

SMD este o formă rară de cancer de sânge pentru care nu s-au găsit încă tratamente eficient, boala având un prognostic slab. Cu toate acestea, mutaţiile examinate  în recenta cercetare au fost identificate şi în alte tipuri de cancere ceea ce extinde aplicaţiile posibile ale acestui studiu.

„Este primul studiu în care descoperim că proteina modificată creată de GNAS se află într-un număr mare în celulele cu aceste mutaţii prezente în SMD, activând procesele care ar face celulele canceroase vulnerabile la inhibitorii MEK. Descoperirea, care arată că putem încerca să folosim inhibitori MEK în acest cancer este, de asemenea, o premieră, iar concluziile noastre susţin dezvoltarea medicamentelor pentru a viza GNAS, identificată în acest studiu", spune co-autorul cercetării, dr. Eirini Papapetrou, profesor asociat în departamentul de Ştiinţe Oncologice al Institutului de Cancer Tisch.

În primă fază, cercetătorii au folosit celule stem pentru a genera modele ale mutaţiilor şi pentru a le studia într-un context genetic fiziologic. Apoi, ei au transformat celulele proiectate în celule progenitoare hematopoietice, un tip de celule relevante în cancerele de sânge, şi au efectuat analize de matisare şi legare a ARN-ului (matisarea ARN-ului, ARN splicing, engl., este procesul de maturare a ARN-ului premesager realizat intranuclear prin care intronii transcrişi în moleculele de pre-ARNm sunt excizaţi şi eliminaţi, în timp ce exonii sunt reuniţi, rezultând moleculele de ARNm matur; intronii şi exonii sunt secvenţe de nucleotide într-o genă).

Studiul a permis echipei de cercetare să identifice ţinte foarte sigure şi să afle ce controlează boala.

„Această cercetare integrează modele izogene de boli umane cu tehnologii ARN-omice de ultimă generaţie pentru a crea noi ţinte pentru SMD", spune celălalt autor al studiului, prof. Gene Yeo.

Cercetătorii au arătat că celulele SMD din modelul creat, precum şi celulele de la pacienţii cu SMD care prezentau aceste mutaţii au fost sensibile la tratamentul cu inhibitorii MEK.

Rezultatele cercetării, publicate la începutul lunii în Cancer Discovery, sunt utilizate în prezent pentru dezvoltarea unui studiu clinic pentru pacienţii cu sindrom mielodisplazic (SMD).

viewscnt