Oamenii de ştiinţă de la UVA Health, din Statele Unite, au descoperit un factor neştiut până acum care contribuie la creşterea dăunătoare a vaselor de sânge din ochi. Reuşita ar putea duce la noi tratamente pentru degenerescenţa maculară şi alte cauze comune ale pierderii vederii.
Într-un nou studiu, o echipă de la UVA Health a identificat o nouă ţintă pentru a preveni formarea de încurcături anormale ale vaselor de sânge asociate cu afecţiuni oculare precum degenerescenţa maculară neovasculară legată de vârstă, retinopatia diabetică proliferativă şi ocluzia venoasă ischemică a retinei.
„Studiul nostru a deschis posibilitatea de a atenua creşterea aberantă a vaselor de sânge în bolile oculare, vizând maşinăria epigenetică", a declarat dr. Jayakrishna Ambati, director fondator al Centrului pentru Ştiinţa Avansată a Vederii din cadrul UVA şi membru al departamentului de oftalmologie al facultăţii de medicină din cadrul universităţii din Virginia.
„Prin direcţionarea locală a regulatorului epigenetic, am dobândit o înţelegere mai profundă a modului în care celulele imune oculare pot provoca o pierdere de control asupra creşterii vaselor de sânge sub retină".
Potrivit autorilor studiului, această abordare oferă, de asemenea, o nouă direcţie pentru dezvoltarea unor intervenţii mai eficiente, mai rentabile şi mai accesibile, evitând astfel probleme precum rezistenţa la medicamente, care reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare în cazul terapiilor anti-VEGF convenţionale utilizate în tratamentele clinice.
Înţelegerea pierderii vederii
Oamenilor de ştiinţă le era cunoscut faptul că o creştere excesivă a vaselor anormale în ochi este alimentată de cantităţi excesive dintr-o substanţă cunoscută sub numele de „factor de creştere endotelială vasculară-A" (VEGF), care joacă un rol important în formarea vaselor de sânge.
În prezent, sunt disponibile tratamente care vizează VEGF pentru a preveni creşterea excesivă a vaselor, iar acestea oferă adesea beneficii importante încă de la început. Din păcate, aceste beneficii pot dispărea cu timpul, ceea ce face ca medicii să aibă nevoie de tratamente mai bune pentru a ajuta la păstrarea vederii pacienţilor.
Noua cercetare identifică o proteină cheie care determină nivelurile VEGF. Blocarea acestei proteine la şoarecii de laborator a redus semnificativ nivelul VEGF şi a făcut acest lucru într-un mod ţintit, fără efecte secundare nedorite.
Cercetătorii au remarcat, de exemplu, că nu au observat niciun efect toxic asupra retinei, porţiunea ochiului care detectează lumina şi unde are loc supracreşterea vaselor.
„Această proteină asociată cu masa de grăsime şi obezitatea (FTO) s-a dovedit anterior a fi corelată cu obezitatea la om. În mod neaşteptat, am descoperit că aceasta joacă, de asemenea, roluri importante în reglarea neovascularizării oculare printr-un mecanism epigenetic", a declarat Ambati.
Potrivit autorilor cercetării, această descoperire incitantă răspunde în sfârşit la o întrebare care-i nedumereşte demult pe oamenii de ştiinţă cu privire la modul în care celulele imune oculare, cum ar fi macrofagele, contribuie la creşterea anormală a vaselor de sânge sub retină.
„Acest lucru a fost investigat pentru prima dată de echipa noastră în urmă cu 20 de ani şi suntem încântaţi că acum am găsit un răspuns", a spus cercetătorul.
Pe lângă identificarea unei ţinte promiţătoare în vederea dezvoltării de noi tratamente pentru pierderea vederii, descoperirea aruncă o lumină importantă asupra mecanismelor fundamentale responsabile de creşterea excesivă a vaselor de sânge care duce la orbire în cazul a milioane de oameni.
Numai degenerescenţa maculară neurovasculară legată de vârstă afectează peste 200 de milioane de persoane din întreaga lume.
Deşi vor fi necesare mult mai multe cercetări şi teste înainte ca noua descoperire să poată fi transpusă într-un tratament, oamenii de ştiinţă de la UVA sunt încântaţi de potenţialul acestei descoperiri.
„Strategiile actuale pentru tratarea tulburărilor neovasculare oculare, care se concentrează în principal pe reglarea nivelurilor de proteine VEGF, nu sunt perfecte. Prin urmare, este imperativ să identificăm candidaţi mai uşor de ţintit pentru a dezvolta terapii alternative", a declarat al doilea autor principal al studiului, Shao-bin Wang.
Cercetătorul speră ca studiul să deschidă calea pentru dezvoltarea de noi tratamente, reducând în cele din urmă povara bolilor legate de afecţiunile neovasculare.
Autorii şi-au publicat concluziile, pe 20 februarie, în Signal Transduction and Targeted Therapy.
