Există un obicei în unele ţări ca oamenii să prefere o siestă după-masă şi să tragă un pui de somn la amiază. Dormitul în mijlocul zilei are potenţialul de a afecta calitatea somnului, funcţia cognitivă şi procesele metabolice, spun acum cercetătorii.
În urma unei analize, oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care fac sieste mai lungi au un indice de masă corporală (IMC) mai mare şi sunt mai predispuse să aibă sindrom metabolic şi hipertensiune arterială decât cele care nu au acest obicei.
Un nou studiu condus de cercetători de la Spitalul de femei Brigham, al doilea cel mai mare spital didactic al facultăţii de medicină Harvard, a evaluat peste 3.000 de adulţi dintr-o populaţie mediteraneană, examinând relaţia dintre sieste şi durata acestora cu obezitatea şi sindromul metabolic.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care obişnuiau o siestă de 30 de minute sau mai lungă au avut mai multe şanse să aibă un IMC mai mare, o tensiune arterială crescută şi un grup de alte afecţiuni asociate cu bolile de inimă şi diabetul (sindromul metabolic) în comparaţie cu cei care nu au acest obicei.
În cazul celor care au avut sieste scurte, riscul crescut de obezitate şi de alterări metabolice nu a fost prezent.
În schimb, cei care obişnuiau sieste scurte au fost mai puţin predispuşi să aibă tensiunea arterială sistolică ridicată decât cei care nu au făcut sieste.
Rezultatele au fost publicate miercuri, în revista Obesity.
„Nu toate siestele sunt la fel. Durata, poziţia de somn şi alţi factori specifici pot afecta rezultatele pe care le-ar avea un pui de somn asupra sănătăţii", a declarat autorul principal, Marta Garaulet, profesor invitat la departamentul somnului şi tulburărilor circadiene, de la spitalul Brigham.
Un studiu anterior, efectuat la o populaţie mare din Marea Britanie a constatat că siesta a fost asociată cu un risc crescut de obezitate.
„Am vrut să determinăm dacă acest lucru ar fi valabil într-o ţară în care siestele sunt mai bine integrate cultural, în acest caz Spania, precum şi modul în care durata siestei este legată de sănătatea metabolică", a precizat cercetătoarea.
Obezitatea este o problemă de sănătate în creştere care afectează peste un miliard de oameni din întreaga lume.
Acumularea de grăsime în organism este legată de modul în care sunt digerate alimentele în timpul proceselor metabolice.
Înţelegerea modului în care alegerile privind stilul de viaţă, cum ar fi efectuarea siestei, afectează aceste mecanisme metabolice ar putea ajuta cercetătorii să afle cum influenţează obiceiurile de viaţă sănătatea.
Cercetătorii au analizat date de la 3.275 de adulţi dintr-o populaţie mediteraneană, mai exact de la persoane din regiunea spaniolă Murcia.
Caracteristicile metabolice de bază au fost măsurate pentru participanţii de la universitatea din Murcia, iar un sondaj privind siestele a colectat detalii suplimentare privind somnul şi alţi factori ai stilului de viaţă. Astfel, au rezultat trei categorii: fără siestă, o siestă mai scurtă de 30 de minute, şi o sistă mai lungă de 30 de minute.
Echipa de cercetare a constatat că cei care obişnuiau sieste lungi au avut un IMC mai mare şi au fost mai predispuşi la sindrom metabolic (SM) decât cei care nu aveau acest obicei.
În plus, în comparaţie cu grupul celor care fără siestă, grupul celor cu o siestă mai lungă au avut valori mai mari ale circumferinţei taliei, ale nivelului de glucoză în post, ale tensiunii arteriale sistolice (TAs) şi ale tensiunii arteriale diastolice.
Cercetătorii au constatat că siestele lungi au fost asociate cu o întârziere a somnului nocturn şi a alimentaţiei, cu un consum mai mare de energie la prânz şi cu fumatul de ţigări, precum şi cu locul în care se face siesta (pat vs. canapea), ceea ce poate explica riscurile mai mari asociate cu siestele de durată mai mare.
Deşi studiul a fost unul observaţional şi este posibil ca unii factori să fie o consecinţă a obezităţii şi nu a siestei în sine, un studiu anterior al datelor colectate în UK Biobank a indicat o relaţie de cauzalitate între somn şi obezitate, în special cu obezitatea abdominală, forma cea mai dăunătoare.
În studiul actual, autorii au descoperit o varietate de factori de stil de viaţă semnificativi din punct de vedere statistic care mediază asocierea dintre sieste şi măsurile de sănătate.
Rezultatele studiului solicită cercetări viitoare pentru a investiga dacă o siestă scurtă este avantajoasă faţă de una lungă, în special pentru persoanele cu obiceiuri precum întârzierea meselor şi a programului de somn sau pentru cei care fumează.
„Acest studiu arată importanţa luării în considerare a duratei siestei şi ridică întrebarea dacă siestele scurte pot oferi beneficii", a declarat coautorul studiului, Frank Scheer, doctor în neuroştiinţe şi profesor în cadrul Programului de cronobiologie medicală din cadrul Diviziei de somn şi tulburări circadiene de la Brigham.
Multe instituţii recunosc că există beneficii în cazul unei siestei scurte, mai ales pentru productivitatea la locul de muncă, şi din ce în ce mai mult pentru sănătatea generală.
Dacă studiile viitoare vor confirma şi mai mult avantajele siestei de scurtă durată, aceasta ar putea fi forţa motrice care să conducă la descoperirea duratei optime a somnului şi la o schimbare culturală în recunoaşterea efectelor pe termen lung asupra sănătăţii şi a creşterii productivităţii care pot rezulta din acest stil de viaţă, a concluzionat doctorul Frank Scheer.
