Un studiu finalizat recent de cercetătorii de la Universitatea din Helsinki indică faptul că antibioticele, care ucid bacteriile, afectează microbiota intestinală.
O reducere a numărului de bacterii intestinale ca urmare a terapiei cu antibiotice lasă mai mult spaţiu pentru multiplicarea fungilor. ,,Rezultatele cercetării noastre indică cu tărie că bacteriile din intestin reglează microbiota fungică şi o ţin sub control. Când bacteriile sunt perturbate de antibiotice, fungiile (ciupercile), în special Candida, au şansa de a se reproduce", a afirmat dr. Rebecka Ventin-Holmberg, de la Universitatea din Helsinki.
O nouă constatare cheie a studiului a fost că modificările microbiotei intestinale fungice, împreună cu microbiota bacteriană, fac parte din cauza efectelor adverse pe termen lung ale antibioticelor asupra sănătăţii umane.
Antibioticele sunt cele mai frecvent prescrise medicamente pentru sugari. Ele provoacă modificări în microbiota intestinală în cel mai important stadiu de dezvoltare, modificări ce s-au dovedit a fi pe termen mai lung în comparaţie cu cele ale adulţilor.
„Antibioticele pot avea efecte adverse atât asupra microbiotei bacteriene, cât şi asupra fungilor, ceea ce poate duce, de exemplu, la diaree asociată antibioticelor”, a declarat Ventin-Holmberg.
„În plus, antibioticele cresc riscul de a dezvolta boli inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală (IBD) şi s-a descoperit că au o legătură şi cu supraponderalitatea”, a adaugat ea.
Se crede că aceste efecte pe termen lung sunt cauzate, cel puţin parţial, de un dezechilibru în microbiota intestinală. Studiul publicat recent a implicat sugari cu infecţie cu virusul sinciţial respirator (RSV) care nu au primit niciodată antibiotice. În timp ce unii dintre copii au primit antibiotice din cauza complicaţiilor, alţii nu au primit nicio terapie cu antibiotice pe tot parcursul studiului.
„Investigarea efectelor antibioticelor este importantă pentru dezvoltarea tehnicilor care pot fi utilizate pentru a evita bolile inflamatorii cronice şi alte perturbări ale microbiotei intestinale în viitor”, a subliniat Ventin-Holmberg.
În timp ce efectul antibioticelor asupra microbiotei bacteriene a fost investigat anterior, studiile asupra microbiotei fungice au fost puţine. Descoperirile acestui studiu indică faptul că microbiota fungică poate avea, de asemenea, un rol în efectele pe termen lung ale dezechilibrului în microbiota intestinală.
„În consecinţă, cercetările viitoare ar trebui să se concentreze asupra tuturor microorganismelor din intestin împreună pentru a înţelege mai bine interconexiunile lor şi pentru a obţine o imagine de ansamblu mai bună asupra microbiomului în ansamblu”, a mai declarat Ventin-Holmberg, potrivit siteului sciencedaily.com.
