Oamenii de ştiinţă chinezi au experimentat cu o tulpină mutantă de coronavirus care este 100% letală la şoareci, în ciuda temerilor că astfel de cercetări ar putea declanşa o nouă pandemie, susţin publicaţii din Marea Britanie.
Oamenii de ştiinţă chinezi au „creat" o tulpină mutantă de coronavirus care atacă creierul şi care are o rată de mortalitate de 100% la şoareci, deşi recunosc că există riscul să se extindă la oameni.
Opt rozătoare infectate cu agentul patogen au murit „în mod surprinzător" în opt zile.
„Această nebunie trebuie oprită înainte de a fi prea târziu", au reacţionat criticii studiului.
Oamenii de ştiinţă de la Beijing - care au legături cu armata chineză - au clonat un virus asemănător cu coronavirusul găsit la pangolini, cunoscut sub numele de GX_P2V, şi l-au folosit pentru a infecta şoareci, susţine DailyMail.com.
Şoarecii au fost „umanizaţi", ceea ce înseamnă că au fost modificaţi pentru a exprima o proteină întâlnită la oameni, scopul fiind acela de a evalua modul în care virusul ar putea reacţiona la oameni.
Fiecare rozătoare care a fost infectată cu agentul patogen a murit în opt zile, ceea ce cercetătorii au descris ca fiind „surprinzător" de rapid.
Echipa a fost, de asemenea, surprinsă să găsească niveluri ridicate de încărcătură virală în creierul şi ochii şoarecilor - ceea ce sugerează că virusul, în ciuda faptului că este înrudit cu coronavirusul, care a provocat pandemia de Covid-19, se înmulţeşte şi se răspândeşte prin organism într-un mod unic.
Într-o lucrare ştiinţifică apărută online pe bioRxiv (pre-print - înainte de ediţia tipărită), cercetătorii au avertizat că această descoperire „subliniază un risc de răspândire a GX_P2V la om".
Profesorul Francois Balloux, un expert în boli infecţioase de la University College London (UCL), a scris pe X (fost Twitter) că „este un studiu teribil, total inutil din punct de vedere ştiinţific", citează publicaţia britanică.
„Nu văd nimic care să aibă nici cel mai vag interes ce ar putea fi învăţat din infectarea forţată a unei rase ciudate de şoareci umanizaţi cu un virus aleatoriu. În schimb, aş putea vedea cum ar putea merge prost o astfel de chestie", a scris cercetătorul.
La rândul său, profesorul Richard Ebright, chimist la Universitatea Rutgers din New Brunswick, New Jersey, a declarat pentru DailyMail.com că este întru totul de acord cu evaluarea profesorului Balloux.
„Pre-printul nu specifică nivelul de biosecuritate utilizat. Absenţa acestei informaţii ridică posibilitatea ca, această cercetare, la fel ca şi cercetarea din Wuhan, care a cauzat probabil Covid-19, să fi fost efectuată fără biosecuritatea esenţială pentru cercetarea cu un potenţial agent patogen pandemic", a scris pe X prof. Ebright.
Potrivit studiului, realizat de Universitatea de Tehnologie Chimică din Beijing, virusul a fost descoperit în 2017, înainte de izbucnirea pandemiei de Covid.
Acesta a fost descoperit în Malaezia la pangolini - mamifere solzoase cunoscute ca fiind gazde pentru coronavirusuri şi despre care s-a speculat puternic că ar fi fost gazda intermediară care a transmis Covid de la lilieci la oameni.
Cercetătorii au clonat virusul şi au stocat mai multe exemplare în laboratorul din Beijing, unde acesta a continuat să evolueze.
Nu este clar când a fost realizat studiul recent apărut, dar cercetătorii spun că este posibil ca virusul să fi suferit o „mutaţie de creştere a virulenţei" în timpul depozitării, ceea ce îl face mai letal.
Pentru noua cercetare, opt şoareci au fost infectaţi cu virusul, opt au fost infectaţi cu un virus inactivat şi opt au fost folosiţi ca grup de control.
Toţi şoarecii infectaţi cu virusul au murit. Aceştia au sucombat în urma infecţiei între şapte şi opt zile după ce au fost infectaţi.
Simptomele au inclus albirea completă a ochilor, pierderea rapidă în greutate şi oboseala.
Cercetătorii au găsit „cantităţi semnificative" de virus în creierul, plămânii, nasul, ochii şi traheea rozătoarelor.
Până în ziua a şasea, încărcătura virală „scăzuse semnificativ" în plămâni, dar creierul animalelor se micşorase şi existau niveluri „excepţional de ridicate" de virus în creierul acestora.
Rezultatele sugerează că virusul infectează prin sistemul respirator şi apoi migrează spre creier - spre deosebire de Covid, care provoacă infecţii pulmonare prin căile respiratorii inferioare şi pneumonie în cazurile severe. Cu toate acestea, au existat exemple în care coronavirusul a fost găsit în ţesutul cerebral al pacienţilor grav bolnavi.
„Infecţia severă a creierului în timpul ultimelor etape ale infectării poate fi cauza cheie a morţii la aceşti şoareci", spun cercetătorii.
„Acesta este primul raport care arată că un coronavirus pangolin înrudit cu SARS-CoV-2 poate provoca o mortalitate de 100% la şoarecii hACE2, sugerând un risc ca GX_P2V să se extindă la oameni", au concluzionat cercetătorii.
Tulpina originală de Covid a ucis, de asemenea, 100% şoareci în unele studii, ceea ce înseamnă că noile rezultate ar putea să nu fie direct aplicabile la oameni.
Dr. Gennadi Glinsky, un profesor de medicină pensionat de la Stanford, a declarat pe reţelele de socializare: „Această nebunie trebuie oprită înainte de a [fi] prea târziu".
Publicaţia DailyMail.com susţine că a dezvăluit în 2022 cum se desfăşurau cercetări similare de manipulare a virusurilor la Universitatea din Boston.
S-a descoperit că cercetătorii au creat o nouă tulpină de coronavirus care avea o rată de mortalitate de 80% în rândul şoarecilor.
Acest lucru a declanşat o dezbatere la nivel naţional cu privire la faptul dacă experimentele au fost o formă ilegală de cercetare cunoscută sub numele de „câştig de funcţie" - care implică transformarea intenţionată a virusurilor în variante mai mortale sau mai infecţioase pentru a le studia evoluţia.
Administraţia Biden a înăsprit regulile în jurul unor astfel de cercetări în octombrie 2022, dar definiţia câştigului de funcţie rămâne contestată.
Dr. Christina Parks, specialist în biologie moleculară la Universitatea din Michigan, a declarat că studiul chinezesc a fost „câştig de funcţie clasic, indiferent dacă ei recunosc că este sau nu".
Unul dintre cercetătorii chinezi a fost Dr. Yigang Tong, care s-a format la Academia de Ştiinţe Medicale Militare, un institut de cercetare medicală militară chineză condus de Armata Populară de Eliberare.
Dr. Tong a studiat acolo între 1988 şi 1991 pentru un master în ştiinţe şi apoi din nou între 1997 şi 2000 pentru un doctorat.
De asemenea, el a fost coautor al unei lucrări în 2023 cu „femeia liliac", Zheng-Li Shi, specialist virusolog chinez care cercetează coronavirusurile asemănătoare SARS cu origini la liliaci. Ea conduce Centrul pentru boli infecţioase emergente din cadrul Institutului de Virologie din Wuhan (WIV).
WIV a fost desemnat ca fiind cea mai probabilă sursă a pandemiei de Covid-19 de către FBI şi Departamentul de Energie al Statelor Unite, în ceea ce a fost numit teoria „scurgerii din laborator".
Cercetătorii de acolo, cu subvenţii din partea guvernului american, au efectuat experimente de obţinere a unor funcţii pe coronavirusuri în lunile premergătoare pandemiei de Covid, scrie publicaţia britanică.
Virusul a apărut pentru prima dată la kilometri distanţă de WIV, unde se ştia că cercetătorii lucrau la coronavirusuri găsite la lilieci.
Subiectul revine în atenţia presei după ce dr. Peter Daszak, şeful organizaţiei non-profit EcoHealth Alliance din New York, care a finanţat experimentele controversate din Wuhan, despre care unii se tem că au declanşat pandemia, a prezentat descoperirea unui virus nemaivăzut până acum, cu un potenţial de infectare a oamenilor „aproape" la fel de mare ca şi coronavirusul.
Dr. Daszak, un prieten al doctorului Anthony Fauci, fostul consilier medical şef al preşedintelui SUA, a dezvăluit că echipa sa a descoperit deja un coronavirus de liliac de interes considerabil.
„Am găsit o mulţime de coronavirusuri legate de SARS, dar în special unul pe care l-am identificat e destul de comun la liliecii la care oamenii sunt frecvent expuşi", a declarat el pe 11 ianuarie, la un eveniment organizat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) privind pregătirea viitoarelor cercetări în domeniul pandemiilor, la care a participat şi publicaţia MailOnline, potrivit acesteia.
