Un nou element al impactului catastrofal al schimbărilor climatice: cum afectează încălzirea globală creierul uman.
Într-o lucrare publicată luni, în Nature Climate Change, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă analizează modul în care un mediu în schimbare poate afecta funcţionarea creierul şi cum, în viitor, schimbările climatice ar putea avea un impact asupra funcţiei cerebrale.
Cercetarea a fost condusă de Universitatea din Viena, cu contribuţii de la universităţile din Geneva, New York, Chicago, Washington, Stanford, Exeter din Marea Britanie şi de la Institutul Max Plank din Berlin, şi explorează rolul pe care îl pot juca neuroştiinţele în înţelegerea şi abordarea acestor provocări.
„Ştim de mult timp că factorii din mediul nostru înconjurător pot duce la schimbări în creier", a declarat autorul principal, dr. Kimberly C. Doell, de la Universitatea din Viena.
„Cu toate acestea, abia acum începem să analizăm modul în care schimbările climatice, cea mai mare ameninţare globală a timpului nostru, ar putea să ne schimbe creierul", precizează el.
Având în vedere fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente cu care ne confruntăm deja, alături de factori precum poluarea aerului, modul în care accesăm natura şi stresul şi anxietatea pe care le resimt oamenii în legătură cu schimbările climatice, înţelegerea impactului pe care toate acestea l-ar putea avea asupra creierului uman este esenţială, spun autorii.
Încă din anii 1940, oamenii de ştiinţă au ştiut din studiile pe şoareci că schimbarea factorilor de mediu poate modifica profund dezvoltarea şi plasticitatea creierului.
Acest efect a fost observat, de asemenea, la oameni, în cadrul unor cercetări care au analizat efectele creşterii în sărăcie, care au constatat perturbări ale sistemelor cerebrale, inclusiv lipsa de stimulare cognitivă, expunerea la toxine, alimentaţia precară şi stresul crescut în copilărie.
Deşi nu este pe deplin surprinzătoare, această cercetare evidenţiază impactul profund pe care mediul înconjurător îl poate avea asupra creierului unei persoane.
Acum, autorii solicită cercetări care să exploreze impactul asupra creierului uman al expunerii la evenimente meteorologice mai extreme, cum ar fi valurile de căldură, seceta, uraganele şi incendiile de pădure şi inundaţiile asociate.
Ei cred că astfel de evenimente pot schimba structura şi funcţia creierului, precum şi starea generală de sănătate, şi solicită, de asemenea, mai multe cercetări pentru a evalua modul în care acest lucru poate explica schimbările în bunăstare şi comportament.
Documentul explorează, de asemenea, rolul pe care neuroştiinţa îl poate juca în influenţarea modului în care ne gândim la schimbările climatice, şi la modul în care reacţionăm.
Înţelegerea activităţii neuronale care este relevantă pentru motivaţii, emoţii şi orizonturi temporale poate ajuta la prezicerea comportamentului şi la îmbunătăţirea înţelegerii noastre, a barierelor subiacente care îi împiedică pe oameni să se comporte atât de pro-mediu pe cât şi-ar dori, explică la rândul său dr. Mathew White, de la Universităţile din Exeter şi Viena, care este coautor al studiului.
„Atât funcţia creierului, cât şi schimbările climatice sunt domenii extrem de complexe. Trebuie să începem să le vedem ca fiind interconectate şi să luăm măsuri pentru a ne proteja creierul împotriva realităţilor viitoare ale schimbărilor climatice şi să începem să ne folosim mai bine creierul pentru a face faţă la ceea ce se întâmplă deja şi pentru a preveni cele mai grave scenarii", a declarat el.
Lucrarea a fost publicată în revista Nature Climate Change.
Totodată, un raport al revistei medicale Lancet, publicat marţi, prognozează că decesele cauzate de încălzirea globală ar putea să crească de patru ori până la jumătatea acestui secol.
Bolile şi decesele cauzate de căldură cresc pe măsură ce lumea se încălzeşte din cauza schimbărilor climatice, a declarat marţi o echipă internaţională de experţi în domeniul sănătăţii, prognozând o creştere cu 370% a numărului anual de decese cauzate de căldură până la jumătatea secolului dacă lumea se încălzeşte cu 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Deja, la o încălzire de aproximativ 1,1 grade Celsius (2 grade Celsius), oamenii s-au confruntat în medie cu aproximativ 86 de zile de temperaturi ridicate care pun în pericol sănătatea în 2022, a constatat raportul din revista medicală Lancet.
Persoanele de peste 65 de ani au fost cele mai vulnerabile la temperaturile în creştere, decesele din această grupă de vârstă atribuite creşterii temperaturilor crescând cu 47% în ultimul deceniu, comparativ cu numărul de persoane care au murit în perioada 1991-2000.
Constatările, adunate de peste 100 de experţi de la 52 de instituţii de cercetare diferite şi agenţii ale Naţiunilor Unite, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii, adâncesc îngrijorările legate de impactul căldurii asupra sănătăţii.
Un studiu realizat la începutul acestui an a indicat că aproximativ 61.000 de persoane ar fi murit probabil în timpul valurilor de căldură din Europa în vara anului 2022.
„Plătim în vieţi", a declarat directorul executiv al raportului, Marina Romanello, cu privire la lipsa de acţiune a lumii în ceea ce priveşte schimbările climatice.
Raportul Lancet, al optulea de acest gen care evaluează modul în care schimbările climatice afectează rezultatele în materie de sănătate la nivel mondial, a mai constatat că expunerea la căldură ar fi putut duce la pierderea a 490 de miliarde de ore de muncă în 2022, cu aproape 42% mai mult decât în perioada 1991-2000.
Valurile de căldură mai frecvente ar putea provoca, de asemenea, insecuritate alimentară pentru încă 525 de milioane de persoane până la jumătatea secolului.
Conferinţa anuală a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, COP28, care va avea loc la sfârşitul acestei luni la Dubai, se va concentra pentru prima dată, în parte, asupra impactului asupra sănătăţii.
Aproximativ 46 de milioane de profesionişti din domeniul sănătăţii au solicitat preşedinţiei COP28 să facă presiuni pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili.
