Tuberculoza este o boală contagioasă frecventă, şi, deşi în cele mai multe cazuri, este curabilă, netratată poate fi fatală. Boala, care este provocată de un microorganism bacterian, Mycobacterium Tuberculosis, afectează de obicei plămânii, deşi poate îmbolnăvi aproape orice organ din organism. Este una dintre cele mai frecvente boli infecţioase din lume, de aceea e considerată o problemă de sănătate publică, diagnosticul şi tratamentul fiind gratuite în România, în contextul în care ţara noastră are o incidenţă ridicată a tuberculozei la nivel european.
Tuberculoza (TBC) este din nou cea mai mortală boală infecţioasă din lume, iar numărul persoanelor nou diagnosticate cu tuberculoză a atins un nou record în 2023, conform unor noi estimări globale, publicate marţi de organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Potrivit specialiştilor, tuberculoza este cea mai vindecabilă dintre bolile cronice, dar deţine una dintre cele mai mari rate de deces
Tuberculoza a ucis aproximativ 1,25 milioane de persoane la nivel mondial în 2023.
„Faptul că tuberculoza încă ucide şi îmbolnăveşte atât de mulţi oameni este revoltător, când avem instrumentele necesare pentru a o preveni, a o detecta şi a o trata”, a declarat într-un comunicat directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Anul trecut, 10,8 milioane de persoane din întreaga lume s-au îmbolnăvit de tuberculoză, în creştere de la 10,1 milioane în 2020, potrivit noii analize a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Numărul de decese a scăzut în 2023, dar a rămas ridicat la 1,25 milioane şi a depăşit Covid-19 ca principală cauză a deceselor cauzate de boli infecţioase pentru prima dată în trei ani.
TBC este o boală transmisă pe cale aeriană cauzată de o bacterie care afectează de obicei plămânii, iar principalii factori de risc includ subnutriţia, HIV, abuzul de alcool, fumatul şi diabetul.
Boala poate fi prevenită şi vindecată, însă accesul la diagnosticare şi tratament variază considerabil în întreaga lume.
Cinci ţări reprezentau 56% din cazurile noi în 2023: India (26 %), Indonezia (10 %), China şi Filipine (6,8 % fiecare) şi Pakistan (6,3 %).
Cele mai afectate regiuni au fost Asia de Sud-Est (45 %), Africa (24 %) şi Pacificul de Vest (17 %).
„Tuberculoza apare în fiecare parte a lumii”, a declarat dr. Tereza Kasaeva, care conduce programul global al OMS privind tuberculoza.
„Ţările nu sunt pe calea cea bună pentru a ţine sub control TBC"
În ciuda disponibilităţii noilor vaccinuri, tratamente şi diagnostice împotriva tuberculozei - şi a poverii „catastrofale” pentru ţările grav afectate de tuberculoză - Kasaeva a declarat că omenirea „nu este pe drumul cel bun” pentru a o elimina.
În 2023, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (AGONU) a stabilit obiective de combatere a tuberculozei până în 2027, inclusiv implementarea pe scară largă a testării rapide şi a tratamentului preventiv pentru grupurile expuse riscului de infectare.
Anul trecut, însă, doar 48% dintre persoanele nou diagnosticate au efectuat un test rapid. În acelaşi timp, 21% dintre contactele lor din gospodărie şi 56% dintre persoanele cu HIV - două grupuri cu risc ridicat - au primit tratament preventiv, arată analiza.
O altă provocare ar fi asigurarea că oamenii pot avea acces la medicamentele potrivite la nevoie, mai ales că tuberculoza devine din ce în ce mai rezistentă la tratamente, ceea ce o face mai scumpă şi mai dificil de tratat.
Se estimează că aproximativ 400.000 de persoane au dezvoltat TBC rezistentă la mai multe medicamente în 2023, dar doar 44% dintre acestea au fost diagnosticate şi tratate.
„TBC rezistentă la medicamente continuă să fie o ameninţare la adresa sănătăţii publice”, a precizat Kasaeva.
Deficitul de finanţare persistă
Adunarea Generală a ONU a stabilit, de asemenea, un obiectiv de aproximativ 19,7 euro pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul tuberculozei - dar, până anul trecut, acest buget a fost de numai 5,1 miliarde de euro, sau 26% din ceea ce este necesar.
Raportul a constatat că nici finanţarea cercetării nu este la înălţimea aşteptărilor. Obiectivul este de aproximativ 4,5 miliarde de euro, dar în 2022 a fost de aproximativ 896 de milioane de euro.
„Finanţarea globală pentru prevenirea şi îngrijirea TBC a scăzut chiar şi în 2023 şi rămâne mult sub obiectiv”, a indicat Kasaeva. „Ţările cu venituri mici şi medii se confruntă cu lipsuri semnificative de finanţare”.
O notă pozitivă ar fi că există şase candidaţi la vaccin în studii clinice în stadiu avansat, iar experţii sunt optimişti că cel puţin unul va deveni disponibil în următorii ani.
Conform statisticilor, România are cea mai mare povară a tuberculozei din Uniunea Europeană, aproape un sfert (23,4%) dintre toţi pacienţii raportaţi în regiune în 2017.
Tuberculoza este un subiect de sănătate publică aflat şi pe agenda autorităţilor sanitare din ţara noastră, întrucât, în ultimii ani, numărul de cazuri este în creştere.
Problema tuberculozei multi-drogrezistentă, preocupă deopotrivă autorităţile din România, OMS şi Comisia Europeană, întrucât incidenţa tuberculozei în România este mult mai mare decât în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană şi afectează comunităţile defavorizate.
În România, circa 30.000 de români suferă de TBC, potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), o problemă fiind acceptabilitatea tratamentului.
Anul 2023 a fost al treilea an consecutiv de creştere a incidenţei tuberculozei în România
Rata incidenţei tuberculozei a fost, în anul 2023, de 48/100.000 de locuitori, fiind înregistrate 9.572 de cazuri, dintre care 429 la copii, potrivit Institutului „Marius Nasta”.
Datele Programului Naţional de Prevenire şi Control al Tuberculozei, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, sub coordonarea IPMN, arată că în anul 2023 rata incidenţei tuberculozei, în rândul populaţiei, a ajuns la 48 de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, faţă de de 46,3 în 2022 şi 39,7 în 2021. Comparativ cu anul precedent cifrele actuale sunt în creştere cu peste 700 de pacienţi, în anul 2022 au fost înregistrate 8.824 de cazuri de tuberculoză, din care 327 au fost copii.
Acesta a fost al treilea an consecutiv de creştere a incidenţei tuberculozei în România.
Judeţele semnalate cu cea mai mare incidenţă a tuberculozei: Dolj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Botoşani, unde s-au înregistrat peste 75 de cazuri/100.000 de locuitori.
La polul opus sunt Covasna, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov şi Sălaj cu mai puţin de 30 de cazuri/100.000 de locuitori.
În cazul tuberculozei depistate la copii, judeţele cu incidenţă mare sunt Teleorman cu aproape 80 de cazuri/100.000 de locuitori, Brăila, Giurgiu, Călăraşi şi Bihor.
Judeţul cu incidenţă zero la copii este judeţul Alba, iar incidenţele cele mai mici sunt înregistrate în Botoşani, Sălaj şi Covasna.
Institutul „Marius Nasta”: Există o legătură între poluare şi tuberculoză
Poluarea aerului poate influenţa sănătatea umană în diverse moduri, iar cercetările indică faptul că există o legătură între aceasta şi tuberculoză, care poate creşte riscul de îmbolnăvire prin mai multe mecanisme, potrivit specialiştilor de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, cea mai importantă unitate medicală din România cu specializare în depistarea şi tratarea bolilor pulmonare, inclusiv tuberculoză..
Potrivit comunicărilor institutului, de pe parcursul anului, scăderea imunităţii ca urmare a expunerii la poluanţi precum particulele fine (PM2.5), oxizii de azot şi alte substanţe toxice poate slăbi organismul, făcându-l mai vulnerabil la infecţii, inclusiv la tuberculoză.
De asemenea, agravarea bolilor preexistente cum ar fi astmul sau bronşita cronică poate face ca o persoană să fie mai susceptibilă la tuberculoză.
„Persoanele diagnosticate cu tuberculoză trebuie să urmeze un regim strict de tratament, care implică adesea utilizarea de medicamente timp îndelungat. Poluarea poate afecta eficacitatea tratamentului, interferând cu absorbţia medicamentelor în organism sau sporind riscul de complicaţii”, au declarat anterior specialiştii de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
