Persoanele care respectă cu stricteţe un set de parametri de sănătate cardiovasculară ar putea trăi cu aproape zece ani mai mult (un deceniu) decât cele care nu o fac, sugerează o nouă cercetare.
Studiul, publicat luni, în Circulation, a constatat că persoanele cu scoruri mai mari pentru sănătatea cardiovasculară au trăit în medie cu până la nouă ani mai mult decât cele cu cele mai mici scoruri.
Scorurile măsoară aderenţa la un set de comportamente legate de stilul de viaţă şi de factori de sănătate dezvoltat de American Heart Association (AHA), cunoscut sub numele de Life's Essential 8.
Aceste măsuri încurajează nefolosirea produselor din tutun, practicarea de activităţi fizice, o dietă sănătoasă, un somn corespunzător, gestionarea greutăţii şi controlul tensiunii arteriale, al glicemiei şi al nivelului de colesterol.
Un studiu anterior a constatat că adulţii cu o aderenţă mai mare la aceste măsuri au trăit mai mult timp fără boli cronice decât cei cu scoruri mai mici.
Noile constatări oferă dovezi „că vă puteţi modifica stilul de viaţă pentru a trăi mai mult", a declarat autorul principal al studiului, dr. Lu Qi, profesor de epidemiologie şi director al Centrului de cercetare a obezităţii de la universitatea Tulane, din New Orleans., Statele Unite
Dr. Qi şi colegii săi au analizat datele de la 23.003 adulţi care au participat la Studiul Examinarea sănătăţii şi nutriţiei la nivel naţional, între 2005-2018, pe care le-au corelat cu datele din National Death Index până la 31 decembrie 2019.
Participanţii au avut între 20 şi 79 de ani şi au fost urmăriţi, în medie, 7,8 ani.
Utilizând o scală de 100 puncte, cercetătorii au determinat dacă participanţii au avut scoruri scăzute (scoruri sub 50), moderate (de la 50 la 79) sau ridicate (80 sau mai mari) pentru sănătatea cardiovasculară pentru fiecare dintre cele opt componente. Ei au calculat, de asemenea, un scor general de sănătate cardiovasculară.
Persoanele cu cele mai mari scoruri generale au avut în medie cu 8,9 ani mai mulţi ani de speranţă de viaţă la vârsta de 50 de ani decât cele cu cele mai mici scoruri.
Dintre componentele individuale, consumul de tutun, somnul, activitatea fizică şi nivelul glicemiei au avut cel mai mare impact asupra speranţei de viaţă.
În comparaţie cu persoanele care fumau cel mai mult, cele care nu fumau au trăit cu 7,4 ani mai mult.
Cei care au dormit cele şapte până la nouă ore recomandate pe noapte au trăit cu cinci ani mai mult decât cei care au dormit prea mult sau insuficient.
Persoanele care au fost cele mai active din punct de vedere fizic au trăit cu 4,6 ani mai mult decât cele care au fost cel mai puţin active.
Iar cei care au obţinut scoruri mai mari la menţinerea controlului glicemiei au trăit cu 4,9 ani mai mult decât cei care aveau un control slab al glicemiei.
„Ceea ce ne arată acest lucru este cât de importantă este o evaluare generală a sănătăţii cardiovasculare a unei persoane, pe baza acestor opt factori", a declarat Nathan Wong, profesor şi director al Programului de prevenire a bolilor de inimă din cadrul diviziei de cardiologie a universităţii Irvine, din California.
„Nu este vorba doar de unul sau două lucruri".
Aproximativ 42% din câştigul în speranţa de viaţă a fost atribuit reducerii numărului de decese legate de boli cardiovasculare.
„Asta înseamnă că aproape 58% din anii de viaţă câştigaţi ca urmare a faptului că au un profil de sănătate cardiovasculară mai bun nu au fost legaţi de bolile cardiovasculare, a declarat Wong, care nu a fost implicat în cercetare. "
„Acest lucru indică faptul că impactul menţinerii unei bune sănătăţi cardiovasculare se extinde şi la alte cauze de deces".
Potrivit cercetătorilor, descoperirile ar trebui să-i motiveze pe oameni să înţeleagă mai bine propriile riscuri de sănătate cardiovasculară prin examene anuale de sănătate şi prin utilizarea instrumentelor online, cum ar fi My Life Check al AHA, care poate oferi un scor personalizat al sănătăţii cardiovasculare pe baza Life's Essential 8.
„Consumatorul îşi poate face o idee bună despre sănătatea sa cardiovasculară printr-o astfel de evaluare şi despre ceea ce poate face pentru a-şi îmbunătăţi riscul de sănătate cardiovasculară", a spus el.
În timp ce Life's Essential 8 include mulţi parametri cheie ai sănătăţii cardiovasculare, cercetările viitoare ar trebui să analizeze măsura în care şi alţi factori ar putea juca un rol, spun specialiştii.
„Informaţiile despre factorii psihosociali, cum ar fi stresul şi depresia, precum şi despre factorii sociali determinanţi ai sănătăţii, cum ar fi accesul la asistenţă medicală, pot juca, de asemenea, un rol important şi pot modifica impactul pe care parametrii cheie ai sănătăţii cardiovasculare îl au asupra rezultatelor cardiovasculare şi non-cardiovasculare", a spus el.
Întrucât studiul a analizat exclusiv mortalitatea, ar trebui examinate, de asemenea, efectele asupra rezultatelor cardiovasculare non-fatale, având în vedere impactul lor substanţial asupra utilizării asistenţei medicale, a subliniat Wong.
