În ciuda unei ipoteze mai vechi, conform căreia trăsăturile de personalitate rămân relativ neschimbate la presiunile mediului înconjurător, rezultatele unui studiu arată modificări semnificative statistic în personalitatea indivizilor, în pandemia provocată de Covid-19.
Un studiu efectuat de cercetători de la Colegiul de Medicină al Universităţii de Stat din Florida, Statele Unite, şi publicat miercuri, în PLOS ONE, arată că pandemia de Covid19 ar fi putut modifica cursul personalităţii indivizilor, în special la adulţii mai tineri.
Până acum, studiile anterioare nu au găsit, în general, nicio asociere între evenimentele stresante la nivel colectiv, cum ar fi cutremurele şi uraganele, şi schimbările de personalitate. Cu toate acestea, pandemia de coronavirus a afectat întreg globul şi aproape fiecare aspect al vieţii, scriu cercetătorii.
În acest nou studiu, oamenii de ştiinţă au folosit evaluări longitudinale ale personalităţii pe 7.109 de persoane înscrise în studiul online Understanding America.
Ei au făcut o comparaţie, după modelul celor cinci mari trăsături de personalitate: neuroticismul, extraversia, deschiderea spre experienţe, agreabilitatea, şi conştiinciozitatea, între măsurătorile pre-pandemie (mai 2014-februarie 2020), evaluările de la începutul pandemiei (martie-decembrie 2020) şi cele din pandemie (2021-2022).
Au fost analizate un total de 18.623 de evaluări, respectiv o medie de 2,62 per participant. Participanţii au fost 41,2% bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 109 de ani.
În concordanţă cu alte studii, au existat relativ puţine schimbări între trăsăturile de personalitate pre-pandemie şi începutul pandemiei (2020), cu doar o mică scădere a neuroticismului.
Rezultatele au arătat că au existat totuşi scăderi ale extraversiunii, deschiderii, agreabilităţii şi conştiinciozităţii când au fost comparate datele de personalitate între 2021-2022 cu cele pre-pandemice.
Schimbările au reprezentat aproximativ o zecime dintr-o abatere standard, ceea ce este echivalent cu aproximativ un deceniu de schimbare normativă a personalităţii.
După ce modificările au fost moderate în funcţie de vârstă, studiul a relevat că adulţii mai tineri au manifestat o maturitate perturbată sub formă de neuroticism crescut şi scăderea gradului de agreabilitate şi conştiinciozitate, în timp grupul de adulţi în vârstă nu a prezentat modificări semnificative statistic ale trăsăturilor.
Dacă aceste schimbări sunt de durată, sugerează că evenimentele stresante la nivel de populaţie pot altera oarecum traiectoria personalităţii, în special la adulţii mai tineri, au concluzionat autorii studiului.
Autorii au notat că „a existat o schimbare limitată de personalitate la începutul pandemiei, dar schimbările au fost izbitoare începând cu 2021. Personalitatea tinerilor adulţi s-a schimbat cel mai mult, înregistrând creşteri marcate, în ceea ce priveşte neuroticismului şi scăderi ale gradului de agreabilitate şi conştiinciozitate. Astfel, adulţii mai tineri au devenit mai capricioşi şi mai predispuşi la stres, mai puţin cooperanţi şi încrezători, şi mai puţin reţinuţi şi responsabili”.
