Patronatul Medicilor Stomatologi din România (PMSR) atrage atenţia asupra unor probleme stringente cu care se confruntă medicii stomatologi din România şi care dacă nu vor fi soluţionate cât mai curând vor avea repercusiuni asupra sănătăţii pacienţilor în viitorul apropiat şi asupra sistemului medical.
În momentul de faţă în România sunt 27.649 de medici stomatologi, care îşi desfăşoară activitatea în aproximativ 15.000 de cabinete sau clinici stomatologice private. Cei mai mulţi dintre medicii stomatologi sunt în Bucureşti - 6557 şi cei mai puţini în jud. Călăraşi - 94, conform datelor Colegiului Medicilor Stomatologi din România.
Numărul medicilor stomatologi creşte de la an la an, după cum arată o situaţie a Institutului Naţional de Statistică, potrivit căreia în 2020 numărul medicilor stomatologi a crescut cu 10% faţă de 2019 şi cu 25% faţă de 2011.
Cu toate acestea, în câţiva ani România ar putea rămâne fără medici stomatologi. Taxele împovărătoare către stat şi peste cele 20 de contracte şi avize pe care medicii stomatologi, proprietari ai cabinetelor sunt obligaţi să le suporte pentru a-şi desfăşura activitatea profesională şi care se adaugă investiţiei iniţiale în cabinete, deloc neglijabilă, îi descurajează pe tinerii la început de drum să practice această profesie liberală, iar pe mulţi stomatologi obosiţi de birocraţie îi determină să renunţe la profesie sau să plece la muncă în străinătate.
,,România în fiecare an scoate pe piaţă în plus faţă de nevoile existente, peste 1000 de medici stomatologi. Majoritatea aleg să-şi desfăşoare activitatea în centre universitare, în detrimentul oraşelor mici şi satelor. Populaţia României şi posibilităţile financiare ale românilor sunt în scădere ceea ce duce la o adresabilitate scăzută în condiţiile în care numărul medicilor stomatologi creşte anual. Este necesară o legislaţie care să încurajeze tinerii medici să asigure asistenţa stomatologică şi în localităţile unde accesul la servicii medicale este redus sau inexistent”, a declarat conf. univ. dr. Cristian Vlad, preşedintele Patronatului Medicilor Stomatologi din România, medic stomatolog în Timişoara.
Aproximativ 80% dintre medicii stomatologi din România profesează în mediul urban, preponderent în centre universitare, ceea ce creează mari dezechilibre privind posibilităţile de adresabilitate ale pacienţilor.
Patronatul Medicilor Stomatologi din România semnalează că statul român nu susţine deloc această ramură medicală, dimpotrivă pune din ce în ce mai multe poveri fiscale şi birocratice prin măsuri de ordin legislativ, care nu reflectă realităţile şi nevoile societăţii noastre. Birocraţia şi taxele se răsfrâng asupra pacienţilor prin tarifele practicate de medicii stomatologi, nevoiţi să-şi acopere astfel cheltuielile şi prin timp mai puţin alocat profesiei pentru a completa avizele şi actele cerute de diverse instituţii ale statului.
În România, tarifele practicate în cabinetele stomatologice sunt extrem de variate, tocmai din cauza problemelor cu care se confruntă medicii stomatologi din România.
Preţurile decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru servicii stomatologice şi taxele de evaluare pe care trebuie să le achite medicii stomatologi nu-i motivează pe aceştia să încheie contracte cu CNAS.
,,În mare parte, tarifele CNAS nu acoperă preţul de achiziţie al materialelor utilizate în tratament. În prezent, plafonul lunar stabilit de CNAS este insuficient pentru a oferi servicii stomatologice adecvate. Suma contractată de cabinetele stomatologice este mult sub nivelul sumelor contractate de alte specialităţi medicale, dar taxele de evaluare sunt aceleaşi şi pentru un cabinet de stomatologie cu un decont lunar de 4000 lei (maxim posibil pentru un medic specialist în mediul urban) şi pentru alte specialităţi medicale”, a declarat dr. Anda Tiron, Secretar General al Patronatului Medicilor Stomatologi din România, medic stomatolog în Bucureşti.
În concluzie, Patronatul Medicilor Stomatologi din România vine cu 7 propuneri către autorităţile române:
- Simplificarea şi clarificarea legislaţiei aplicabile cabinetelor stomatologice
- Stabilirea anuală a numărului de studenţi la facultăţile de profil în concordanţă cu statistica reală de medici stomatologi cu liberă practică avizaţi şi cu cerinţele de pe piaţa muncii.
- Instituirea de programe naţionale de sănătate orală de către Ministerul Sănătăţii, în special de prevenţie.
- Alinierea tarifelor decontate de CNAS la nivelul preţurilor actuale ale materialelor şi aparaturii minime obligatorii din dotare.
- Stabilirea unor plafoane care să ajute pacienţii care contribuie la sistemul naţional de asigurări de sănătate să-şi rezolve problemele de sănătate orală.
- Reducerea taxelor de avizare la CNAS proporţional cu valoarea plafonului şi cu a deconturilor pentru celelalte specialităţi
- Programe de finanţare şi stimulare a instalării medicilor stomatologi şi de alte specialităţi către zone în care serviciile medicale şi stomatologice nu sunt accesibile unui număr mare de cetăţeni.
,,Vrem să fim concentraţi asupra pacienţilor, nu asupra birocraţiei. Vrem să facem în primul rând medicină, dar să putem să ne dezvoltăm profesional şi să ne creştem business-ul. În acest moment sunt afectate într-o pondere mare cabinetele stomatologice mici, cu un singur medic. Facem un apel către autorităţi că avem nevoie de un cadru legal suportabil şi ancorat în realitate şi de susţinere, altfel lucrurile se vor agrava. Se vor închide foarte multe cabinete stomatologice şi pacienţii nu-şi vor mai permite accesul la servicii stomatologice ”, a avertizat conf. univ. dr. Cristian Vlad, preşedintele Patronatului Medicilor Stomatologi din România.
