Folosind piele umană artificială, un grup de cercetare de la Universitatea din Copenhaga a reuşit să blocheze creşterea invazivă într-un model de cancer de piele.
Un studiu publicat în Science Signaling analizează ce se întâmplă de fapt atunci când o celulă se transformă într-una canceroasă.
„Am studiat una dintre căile de semnalizare ale celulelor, aşa-numita cale TGF beta. Această cale joacă un rol critic în comunicarea celulei cu mediul înconjurător şi controlează, creşterea şi diviziunea celulară”, explică profesorul şi liderul echipei, Hans Wandall, de la departamentul de medicină celulară şi moleculară a universităţii din Copenhaga.
Potrivit acestuia, dacă aceste mecanisme sunt deteriorate, celula se poate transforma într-o celulă canceroasă şi poate invada ţesutul din jurÎn circumstanţe normale, celulele pielii, pe lângă faptul că vor invada hipoderma facând ravagii, dar vor produce şi un nou strat de piele.
Când devin canceroase, celulele nu mai respectă graniţele dintre straturile pielii şi încep să se invadeze reciproc, proces cunoscut sub numele de creştere invazivă.În noua cercetare, oamenii de ştiinţă au studiat calea TGF beta şi au aplicat metode pentru a bloca şi stopa creşterea invazivă în cancerul de piele.
„Avem deja diverse medicamente care pot bloca aceste căi de semnalizare şi care pot fi folosite în teste. Pe unele dintre ele le-am folosit în acest studiu”, explică profesor asociat şi co-autor al studiului, Sally Dabelsteen, de la facultatea de stomatologie.
Potrivit autorii studiului, unele dintre aceste medicamente au fost deja testate pe oameni, iar unele sunt în curs de a fi testate în alte tipuri de cancer. De asemenea, ar putea fi testate în mod special în cancerul de piele.
Aşa arată pielea artificială.
(foto: piele artificială creată la Universitatea din Copenhaga. Credit: Universitatea din Copenhaga)
Pielea artificială folosită de cercetătorii în acest studiu constă din celule ale pielii umane artificiale, manipulate genetic. Celulele pielii sunt produse pe ţesut subcutanat format din colagen. Acest lucru face ca celulele să crească în straturi, la fel ca pielea umană reală.
Spre deosebire de modelele de şoarece, modelul de piele permite cercetătorilor să introducă modificări genetice artificiale relativ rapid, care oferă o perspectivă asupra sistemelor care sprijină dezvoltarea şi reînnoirea pielii. Astfel, ei sunt capabili să reproducă şi să urmărească dezvoltarea altor afecţiuni ale pielii, nu doar a cancerului.
„Folosind piele umană artificială, am depăşit un obstacolul potenţial important, şi anume acela dacă rezultatele testelor pe modele de şoareci pot fi transferate în ţesutul uman. Anterior, am folosit modele de şoarece în majoritatea studiilor de acest tip. Putem concluziona că aceste substanţe (testate) probabil nu sunt dăunătoare şi ar putea funcţiona în practică, deoarece pielea artificială înseamnă că suntem mai aproape de realitatea umană”, explică Hans Wandall.
Pielea artificială folosită de cercetători seamănă cu pielea folosită la testarea produselor cosmetice în UE, care a interzis testarea pe animale în 2004.
Cu toate acestea, pielea artificială nu le permite cercetătorilor să testeze efectul unui medicament asupra întregului organism.
Modelele de piele precum cel folosit în acest studiu sunt folosite de companiile de cosmetice încă de la mijlocul anilor 1980.
„Putem studia efectul concentrându-ne pe organul individual – pielea – şi apoi culegem experienţe cu privire la modul în care funcţionează moleculele, în timp ce căutăm să determinăm dacă acestea dăunează structurii pielii şi celulelor sănătoase ale pielii”, a mai spus Wandall.
