Planul Naţional de Combatere a Cancerului, lansat în ianuarie de Administraţia Prezidenţială, va fi depus în viitorul apropiat în Parlament sub formă de iniţiativă legislativă şi ar putea fi adoptat printr-un "consens larg" între partide, potrivit consilierului prezidenţial pentru Sănătate, conf. univ. dr. Diana Păun.
Planul a fost lansat oficial în 19 ianuarie într-un eveniment care a avut loc la Palatul Cotroceni. Planul vizează încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient.
"Există un larg consens între partidele politice de a susţine acest plan, la care s-a lucrat foarte mult şi pare că toate forţele s-au unit tocmai pentru a lua decizia corectă. Planul a suscitat un viu interes, au existat nenumărate sugestii, recomandări făcute de profesioniştii din domeniu, de pacienţi, ONG-uri, de foşti cercetători", a declarat Diana Păun, citată de Agerpres.
"Toate recomandările au fost studiate, analizate şi se regăsesc în forma finală a planului pe care sperăm cât mai repede să o vedem transpusă în această iniţiativă legislativă pe care o aşteptăm cu toţii", a completat consilierul prezidenţial.
PRINCIPALELE PREVEDERI ALE PLANULUI
Grupul de lucru care a elaborat Planul Naţional de Combatere a Cancerului a stabilit că obiectivul principal al acestuia este realizarea unui traseu bine stabilit şi standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri, pentru o abordare multidisciplinară şi integrată a cancerului.
Pentru ca acest obiectiv să fie atins, experţii au stabilit mai multe ţinte specifice. Una dintre principalele ţinte este crearea unui fond de inovaţie în sănătate.
"Acest fond este veriga lipsă a sistemului de compensare din România. Fondul poate oferi pacienţilor acces la cele mai noi terapii, pentru afecţiuni fără alternativă terapeutică modernă şi eficientă, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi până la includerea în rambursare", se menţionează în document.
În alte ţări europene - precum Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia Spania sau Ungaria -, autorităţile oferă o şansă pacienţilor să obţină acces timpuriu la medicamentele inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), înainte ca aceste produse să obţină decizia locală de evaluare, pentru introducerea în sistemul de rambursare.
Un alt obiectiv important este crearea unui Registru Naţional de Cancer funcţional până cel târziu în 2024, realizarea unui traseu standardizat pentru pacient, elaborat de Ministerul Sănătăţii, în termen de 90 zile de la aprobarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului şi introducerea unui termen de 60 zile de la suspiciune până la iniţierea tratamentului (perioadă în care se va face bilanţul pacientului, adică stadializare şi evaluare status biologic).
Planul mai prevede standardizarea acordării consilierii specifice pacientului oncologic, atât din punct de vedere al unui plan general de alimentaţie, cât şi din punct de vedere psihologic, integrarea centrelor naţionale de cancer în reţelele europene.
Alte obiective vizate sunt cuantificarea exactă a celor mai frecvenţi factori de risc şi favorizanţi asociaţi cu apariţia cancerelor, elaborarea unui mod de lucru standardizat al tumor board şi al documentaţiei doveditoare şi creşterea accesului la serviciile de îngrijiri paliative pentru pacientul oncologic.
