Există o legătură între poluarea aerului şi demenţă, susţin cercetătorii americani, care au utilizat date de la două studii de lungă durată referitoare la poluarea aerului şi la factorii de risc pentru demenţă.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Washington şi-au îndreptat atenţia asupra regiunii Puget Sound. O creştere mică a nivelurilor de poluare cu particule fine (PM2,5 sau particule de 2,5 micrometri sau mai mici) medie pe parcursul unui deceniu în zona Seattle a fost asociată cu un risc mai mare de demenţă pentru oamenii care locuiesc acolo.
,,Am constatat că o creştere de 1 microgram pe metru cub de expunere corespundea unui risc cu 16% mai mare de demenţă de toate cauzele. A existat o asociere similară pentru demenţa de tip Alzheimer", a declarat Rachel Shaffer, autorul principal al cercetării.
„Studiul ACT se angajează să promoveze cercetarea în domeniul demenţei prin partajarea datelor şi resurselor sale şi suntem recunoscători voluntarilor ACT care şi-au dedicat ani de viaţă în sprijinirea eforturilor noastre, inclusiv participarea lor entuziastă la această cercetare importantă privind poluarea aerului", a spus dr. Eric Larson, investigatorul principal, fondator al ACT.
Cercetarea a analizat mai mult de 4.000 de rezidenţi din zona Seattle înscrişi în studiul Adult Changes in Thought (ACT) condus de Kaiser Permanente Washington Health Research Institute în colaborare cu Universitatea Washington. Dintre acei rezidenţi, cercetătorii au identificat mai mult de 1.000 de persoane care au fost diagnosticate cu demenţă la un moment dat de când a început studiul ACT în 1994.
Dacă o persoană a fost diagnosticată cu demenţă la vârsta de 72 de ani, cercetătorii au comparat expunerea la poluare a altor participanţi în deceniul anterior până când fiecare a ajuns la 72. În aceste analize, cercetătorii a trebuit să ţină cont şi de diferiţii ani în pe care aceşti indivizi au fost înscrişi în studiu, deoarece poluarea aerului a scăzut dramatic în deceniile de la începerea studiului ACT.
În analiza lor finală, cercetătorii au descoperit că doar o diferenţă de 1 microgram pe metru cub între locuinţe a fost asociată cu o incidenţă mai mare de 16% a demenţei.
„Ştim că demenţa se dezvoltă pe o perioadă lungă de timp. Este nevoie de ani pentru ca aceste patologii să se dezvolte în creier, aşa că a trebuit să ne uităm la expunerile care au acoperit acea perioadă extinsă", a spus Shaffer.
,,Datorită eforturilor îndelungate depuse de mulţi profesori din SUA şi de alţii pentru a construi baze de date detaliate despre poluarea aerului în regiunea noastră, am avut capacitatea de a estima expunerile timp de 40 de ani în această regiune. Acest lucru este fără precedent în acest domeniu de cercetare şi este unic", a afirmat Shaffer.
În timp ce există mulţi factori, cum ar fi dieta, exerciţiile fizice şi genetică asociate cu riscul crescut de a dezvolta demenţă, poluarea aerului este acum recunoscută ca fiind unul dintre factorii de risc potenţial modificabili. Noile rezultate se adaugă la dovezile care sugerează că poluarea aerului are efecte neurodegenerative şi că reducerea expunerii oamenilor la poluarea aerului ar putea contribui la reducerea poverii demenţei, în condiţiile în care tot mai mulţi oameni sunt expuşi.
,,Chiar şi o mică modificare a riscului relativ ajunge să fie importantă, Există unele lucruri pe care le pot face indivizii, cum ar fi îmbrăcămintea cu mască, care devine din ce în ce mai normală acum din cauza COVID. Dar nu este corect să punem povara doar pe indivizi. Aceste date pot sprijini acţiuni de politici suplimentare la nivel local şi la nivel naţional pentru controlul surselor de poluare a aerului", e de părere Shaffer, potrivit Medicalxpress.com.
Un alt studiu al Şcolii Harvard a analizat datele privind internările în spitale în perioada 2000 -2016 a peste 63 de milioane de americani. Cercetătorii au legat aceste valori cu concentraţiile estimate de PM2.5 prin codul poştal în care locuia fiecare pacient. Oamenii de ştiinţă au descoperit că, pentru fiecare creştere de 5 micrograme pe metru cub a concentraţiilor anuale de PM2,5, a existat un risc cu 13% mai mare pentru internări în spital pentru boala Parkinson, boala Alzheimer şi alte demenţe.
