Meningita este o infecţie cerebrală foarte gravă, cu opţiuni limitate de tratament. Într-un nou studiu efectuat pe animale, o echipă de cercetători din Danemarca şi Suedia a identificat un tratament alternativ bazat pe celule imune care ajută la îndepărtarea toxinelor care se acumulează în creier în timpul infecţiei.
Meningita poate afecta organismul în multe feluri şi produce febră, cefalee, confuzie, convulsii, amputări şi poate duce chiar la deces. Ea trebuie tratată în termen de 24 de ore de la contractarea bolii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că există aproape trei milioane de cazuri pe an. Dintre cele patru forme principale ale meningitei, OMS este deosebit de preocupată de meningita bacteriană, care este cauzată de bacteria infecţioasă Streptococcus pneumoniae.
În ciuda implementării pe scară largă a vaccinurilor, meningita bacteriană este încă asociată cu o rată ridicată a mortalităţii şi consecinţe neurologice, inclusiv pierderea auzului, deficite neurologice focale şi tulburări cognitive, care apar, conform estimărilor, la aproape jumătate dintre pacienţii supravieţuitori.
Boala se tratează în prezent cu antibiotice, dar odată cu creşterea rezistenţei la antibiotice întâlnită din ce în ce mai frecvent există o nevoie tot mai mare de noi strategii de tratament.
Într-un nou studiu efectuat la şobolani, o echipă de cercetători de la universităţile din Copenhaga, Danemarca, şi Lund, Suedia, au reuşit să utilizeze propriile celule imune ale organismului pentru a ucide infecţia bacteriană care provoacă meningita.
„Într-un model de şobolan am observat că neutrofilele, un tip de celule imune, formează o structură ca o plasă în meninge, membrana creierului. Această structură specială provoacă umflarea creierului şi previne eliminarea deşeurilor care se acumulează. Am descoperit că, dacă dizolvăm structura dar nu şi celulele imune, acestea vor continua să ucidă bacteriile meningitei fără a provoca umflarea creierului", spune dr. Chiara Pavan, autoarea studiului.
Cercetatorii arata ca celulele imune blochează mişcarea fluidului cerebral. Astfel, celulele imune care intra în membrana creierului creează această plasă care capteaza bacteriile, dar blocheaza si miscarea lichidului cefalorahidian. Creierul este curăţat în mod constant de lichidul cefalorahidian care intră în ţesut de-a lungul vaselor de sânge şi este responsabil pentru eliminarea deşeurilor produse de celulele active ale creierului.
Acest sistem de transport al fluidelor a fost numit sistemul glimfatic de către cercetătoarea Maiken Nedergaard. Funcţia sistemului glimfatic s-a dovedit a fi critică pentru evitarea acumulării de plăci proteice la pacienţii cu boala Alzheimer. Transportul glimfatic al lichidului cefalorahidian este, de asemenea, important pentru evitarea umflării creierului în boli acute, cum ar fi accidentul vascular cerebral.
Umflarea creierului sau edemul, este o afecţiune care pune viaţa în pericol. Creierul se află în interiorul craniului iar atunci când se umflă comprimă vasele de sânge şi cauzează pierderea ţesutului cerebral, fapt care devine fatal atunci când regiunile creierului care controlează respiraţia nu mai funcţionează.
În meningită, umflarea creierului este cauzată de blocarea sistemului glimfatic au demonstrat acum pentru prima dată specialiştii în studiul pe care echipa cercetătoarei Maiken Nedergaards de la Universitatea din Copenhaga a realizat-o în colaborare cu echipa profesorului Iben Lundgaard de la Universitatea Lund.
„Când celulele imune intră în creier ele mănâncă bacteriile, dar în timp ce fac acest lucru produc şi componente inflamatorii, inclusiv reţelele de plase care provoacă umflături. Cel mai important aspect al studiului nostru sugerează că meningita poate fi tratată prin administrarea unei enzime care degradează plasele făcute de neutrofile. Îndepărtarea enzimatică a plaselor a eliminat acumularea adesea fatală a lichidului în creierul şobolanilor cu meningită bacteriană. Acest nou tratament poate fi combinat cu antibiotice dacă este necesar", spune Nedergaard.
Cercetatorii au avansat ipoteza că daca plasele ar fi dizolvate lăsând în meninge doar celulele imune, atunci ar permite lichidului cefalorahidian să treacă liber prin creier.
Structurile sub formă de plasă constau în principal din ADN, astfel încât echipa de cercetare a aplicat medicamente care scindează ADN-ului numite DNază (enzimă de tip endonuclează). Ei au administrat DNază şobolanilor infectaţi cu bacteriile pneumococice care provoacă meningita bacteriană.
„Am administrat DNază şobolanilor infectaţi cu bacterii şi am reuşit să arătăm că plasele s-au dizolvat. Tratamentul a redus umflarea creierului şi a ajutat la eliminarea producţiei de deşeuri metabolice din creierul infectat. Pe de altă parte, tratamentul cu antibiotice nu a avut un efect asupra umflării creierului sau eliminării deşeurilor", spune Nedergaard.
Pe baza rezultatelor echipa de cercetare speră acum să înceapă un studiu clinic internaţional pentru a investiga DNaza în tratamentul pacienţilor cu meningită bacteriană. Rezistenţa la antibiotice creşte într-un ritm alarmant, iar medicamentul pe care cercetătorii îl propun acum este o alternativă promiţătoare şi a fost deja aprobat pentru uz uman în alte boli neurologice.
„Am dori, de asemenea, să investigăm modul în care procesul eliminării deşeurilor metabolice este afectat şi în alte boli ale creierului, cum ar fi scleroza multiplă sau meningita virală", mai spune Nedergaard.
Rezultatele acestui studiu au fost publicate în numărul din octombrie al revistei Annals of Neurology.
