Oamenii de ştiinţă spun că mărimea porţiilor joacă un rol mai mare în îngrăşarea sau pierderea kilogramelor, în timp ce alimentaţia restricţionată la un anumit interval de timp este ineficientă.
Postul intermitent este o rutină de dietă alimentară populară urmată de multe persoane care încearcă să-şi menţină o greutate sănătoasă, dar, potrivit unei noi cercetări, s-ar putea să nu fie la fel de eficient în eliminarea kilogramelor pe cât se crede.
Acest model de alimentaţie limitează consumul de alimente într-o anumită fereastră de timp.
Cercetătorii de la universitatea Johns Hopkins spun însă că o dietă tradiţională constând în mai puţine mese abundente şi porţii mai mici este cea mai bună modalitate de a pierde în greutate.
Constatările se bazează pe aproape 550 de adulţi urmăriţi într-o medie de timp de şase ani. Autorul principal al studiului, dr. Wendy Bennett, lector universitar la facultatea de medicină a universităţii Hopkins, spune că momentul mesei nu a influenţat schimbarea greutăţii participanţilor.
Mâncatul în anumite intervale de timp a devenit la modă în ultimii ani. Printre susţinători se numără influenceri şi vedete precum Gisele Bundchen, Jennifer Aniston, Kourtney Kardashian şi Scarlett Johansson.
Dieta recomandă mâncatul doar între anumite ore ale zilei, cum ar fi între 10.00 şi 18.00, şi apoi restricţie alimentară (post) în restul timpului.
Studiile anterioare au evidenţiat numeroase beneficii, inclusiv un risc redus de inflamaţie, diabet, boala Alzheimer şi chiar, potenţial, prelungirea duratei de viaţă.
Cel mai recent, însă, un alt studiu sugerează că postul intermitent ar putea duce, dimpotrivă, la o moarte mai timpurie.
Autorii studiului concluzionează că pur şi simplu nu a existat nicio legătură între consumul alimentar într-o fereastră specifică şi greutate. Acest lucru a fost valabil pentru tot setul de participanţi, indiferent de greutatea sau de mărimea lor corporală.
„Deşi studiile experimentale au sugerat că o alimentaţie într-un anume interval de timp restricţionat ar putea îmbunătăţi ritmurile circadiene şi ar putea juca un rol în reglarea metabolică, studiul nostru nu a detectat o astfel de asociere într-o populaţie cu o greutate corporală foarte variată”, scriu autorii.
În schimb, numărul zilnic total de mese mari şi medii, peste 1.000 de calorii, au fost asociate cu câştigarea kilogramelor în plus.
De asemenea, mai puţine mese mici, cu mai puţin de 500 de calorii, au redus riscul de obezitate.
Timpul mediu de la prima până la ultima masă a fost de 11,5 ore, cu micul dejun la 1,6 ore după trezire, şi cina cu patru ore înainte de a merge la culcare. Durata medie a somnului a fost de 7,5 ore.
Oamenii de ştiinţă au analizat pentru studiu dosarele electronice de sănătate de la trei sisteme de sănătate din Maryland şi Pennsylvania, din Statele Unite. Ei au creat o aplicaţie pentru smartphone pentru ca participanţii să înregistreze în timp real timpul de somn, de masă şi de trezire pe parcursul a şase luni. E-mailurile, mesajele text şi notificările au îndemnat la utilizarea aplicaţiei cât mai mult posibil în prima lună şi din nou în timpul anumitor săptămâni (power-weeks).
Vârsta medie a participanţilor a fost de 51 de ani, iar media indicelui de masă corporală (IMC) a fost de 30,8 - obezitate.
Cei mai mulţi dintre participanţi (80%) au fost albi, femei şi bine educaţi.
Autorii notează că rezultatele studiului sunt observaţionale, astfel că nu au putut dovedi o relaţie directă cauză- efect, pentru care, conform autorilor, ar fiu necesare studii suplimentare care să includă o populaţie mai diversă.
„În această cohortă prospectivă bazată pe date clinice, numărul de mese mari şi medii a fost asociat pozitiv cu modificarea greutăţii, în timp ce numărul de mese mici a fost asociat invers cu modificarea greutăţii”, concluzionează studiul.
Distribuţia aportului de energie mai devreme în timpul zilei a părut să fie asociată cu o creştere mai mică a greutăţii. Durata de la prima până la ultima masă, precum şi alte modele de mese, nu au prezentat o asociere clară cu traiectoria greutăţii.
„Constatările noastre nu au sprijinit utilizarea alimentaţiei cu restricţii de timp ca strategie pentru pierderea în greutate pe termen lung”, au subliniat autorii, precizând totodată că sunt necesare alte studii la scară largă, cu o durată lungă de urmărire, pentru a caracteriza mai bine asocierea între timpul de masă şi schimbarea greutăţii
Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, 4 din 10 adulţi din Statele Unite sunt obezi.
Recomandările actuale privind dieta şi stilul de viaţă pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare includ limitarea aportului caloric global, consumul de alimente sănătoase şi creşterea activităţii fizice.
Raportul nu oferă o preferinţă clară pentru mesele mici şi frecvente sau pentru postul intermitent, dar menţionează că modelele neregulate de masă şi un total crescut de aport caloric par a fi mai puţin favorabile pentru menţinerea greutăţii corporale şi pentru o sănătate cardiovasculară optimă.
Raportul menţionează totuşi că, modificarea frecvenţei meselor poate să nu fie utilă pentru scăderea greutăţii corporale sau pentru îmbunătăţirea factorilor tradiţionali de risc cardiometabolic.
Studiul este publicat în The Journal of the American Heart Association.
