Se preconizează că povara bolilor neurologice, inclusiv AVC (accidentul vascular cerebral) şi demenţa, va creşte substanţial în următoarele decenii. Menţinerea unei sănătăţi optime a creierului a fost identificată ca o prioritate de sănătate publică şi o provocare majoră. O recentă cercetare s-a axat pe mecanismele patogene care leagă trei boli cardiace comune prevalente la adulţi (insuficienţa cardiacă, fibrilaţia atrială şi boala coronariană) de afectarea cognitivă.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces şi invaliditate în întreaga lume. Din ce în ce mai multe dovezi arată că inima şi creierul, considerate anterior sisteme de organe fără legătură între ele, sunt interdependente şi legate prin factori de risc comuni.
Mai recent, studiile menite să desluşească mecanismele patogene complexe care stau la baza acestei asocieri arată că persoanele cu diverse afecţiuni cardiace pot prezenta modificări microstructurale cerebrale ascunse şi tulburări cognitive.
Aceste constatări au dat naştere ideii că, prin abordarea sănătăţii cardiovasculare mai devreme în viaţă, ar putea fi posibil să se reducă riscul de AVC şi să se împiedice apariţia sau evoluţia tulburărilor cognitive mai târziu în viaţă.
Studii anterioare au abordat asocierea dintre bolile cardiace şi accidentul vascular cerebral.
O recentă cercetare s-a axat pe mecanismele patogene care leagă trei boli cardiace prevalente la adulţi (insuficienţa cardiacă, fibrilaţia atrială şi boala coronariană) de afectarea cognitivă.
Menţinerea sănătăţii creierului pe măsură ce îmbătrânim are mult de-a face cu sănătatea inimii, potrivit unei noi declaraţii ştiinţifice publicate joi de Asociaţia Americană a Inimii (AHA).
„Demenţa este văzută în mod obişnuit ca o boală incurabilă şi implacabilă care nu poate fi prevenită”, spune dr. Fernando Testai, profesor de neurologie şi reabilitare la Colegiul de Medicină al Universităţii Illinois din Chicago, într-un comunicat.
„Cu toate acestea, dovezile arată că adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi identificarea şi tratarea timpurie a factorilor de risc vascular pot contribui la menţinerea funcţiei cerebrale normale şi la reducerea poverii bolii Alzheimer şi a altor demenţe asociate”, a precizat Testai, care a prezidat grupul de redactare a declaraţiei ştiinţifice AHA.
Consumul de alimente nutritive, activitatea fizică, gestionarea hipertensiunii arteriale şi a colesterolului ridicat - aceste obiceiuri sănătoase pot preveni bolile de inimă.
Dar acesta nu este singurul motiv pentru a adopta un stil de viaţă sănătos. Alegerile pe care le facem în fiecare zi ne afectează atât sănătatea creierului, cât şi a inimii, spun specialiştii.
„Există din ce în ce mai multe dovezi care fac legătura între factorii de risc cardiovascular şi sănătatea creierului”, spune cardiologul Johns Hopkins dr. Seth Martin, directorul Clinicii de lipide din cadrul Centrului Ciccarone pentru prevenirea bolilor de inimă.
Demenţa afectează milioane de vieţi. Boala Alzheimer afectează, numai în Statele Unite, aproximativ unul din nouă adulţi în vârstă de peste 65 de ani. Deseori debutează sub forma unei deficienţe cognitive uşoare, marcată de modificări subtile, dar măsurabile, ale memoriei şi abilităţilor de gândire.
Istoricul familial şi genetica pot creşte riscul de declin cognitiv, dar şi factorii stilului de viaţă contribuie.
Obezitatea, fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială şi colesterolul ridicat sunt toţi factori de risc pentru demenţă.
Colesterolul ridicat la mijlocul vieţii, în special, pare să fie strâns legat de declinul cognitiv.
Oamenii de ştiinţă încă explorează cauzele demenţei, dar se crede că arterele nesănătoase joacă un rol atât în bolile de inimă, cât şi în problemele cognitive, spune medicul.
Totodată, aproape 130 de milioane de adulţi americani au o formă de boală cardiacă, potrivit AHA.
Demenţa şi depunerea plăcilor în artere
Boala coronariană, care reprezintă acumularea depozitelor de grăsimi, de calciu sau alte substanţe, cunoscute şi sub denumirea de „plăci de aterom” în arterele corpului, este principalul ucigaş din lume, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Decesele cauzate de bolile arterelor coronare au crescut de la 6,4 milioane în 2000 la 9,1 milioane în 2021, potrivit OMS.
Boala se răsfrânge şi asupra creierului. Îngustarea arterelor care apare odată cu boala coronariană şi hipertensiunea arterială poate reduce fluxul sanguin şi poate provoca leziuni ale vaselor mici de sânge din creier, ceea ce duce la tulburări cognitive, a declarat AHA.
Hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat de tip 2 pot reduce, de asemenea, fluxul sanguin către creier şi pot creşte inflamaţia, ducând la declin cognitiv şi demenţă.
Boala coronariană creşte riscul de demenţă viitoare cu 27% în comparaţie cu persoanele fără boală cardiacă, se arată în declaraţia AHA.
Boala poate debuta între 40 şi 50 de ani , adesea fără simptome vizibile care să alerteze o persoană cu privire la pericol.
Infarctul şi insuficienţa cardiacă
Aproximativ la fiecare 40 de secunde, o persoană din Statele Unite suferă un infarct miocardic (atac de cord), estimează AHA. După ce se întâmplă acest lucru, până la 50% dintre cei care supravieţuiesc suferă o pierdere a funcţiilor cerebrale, iar unii dintre ei au un declin mai accentuat, ajungând la tulburări cognitive, se arată în declaraţia AHA.
Insuficienţa cardiacă este o formă mai gravă de boală de inimă, în care cordul este prea slăbit pentru a pompa suficient sânge şi oxigen către organele corpului. Potrivit noii declaraţii ştiinţifice, până la 81% dintre persoanele cu insuficienţă cardiacă pot avea o formă de declin cognitiv care le afectează memoria, limbajul sau capacitatea de a gândi şi planifica.
„Dovezi emergente sugerează că relaţia bidirecţională dintre inimă şi creier este mai profundă decât am crezut”, a precizat Testai pentru CNN.
Potrivit specialistului, factorii de risc vascular asociaţi cu bolile cardiace, cum ar fi diabetul, pot creşte nivelurile de beta-amiloid din creier. care este recunoscut ca un marker cheie al bolii Alzheimer.
„În schimb, beta-amiloidul a fost identificat şi în inimă şi este asociat cu disfuncţia cardiacă”, a spus el. „Aceste constatări sugerează o legătură biochimică fundamentală între inimă şi creier”.
Fib-A şi demenţa
Fibrilaţia atrială, (FA sau Fib-A) reprezintă ritmul anormal al inimii caracterizat prin bătăi rapide şi neregulate. Fib-A este principala cauză de AVC în Statele Unite.
În plus, AVC-urile legate de fibrilaţia atrială tind să fie „mai severe decât accidentele vasculare cerebrale cu alte cauze subiacente”, potrivit Centrelor americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).
Sângerările cerebrale mici, numite microhemoragii, care pot duce la declin cognitiv sunt mai frecvente la persoanele cu fibrilaţie atrială, potrivit noii declaraţii ştiinţifice AHA. Persoanele cu fibrilaţie atrială prezintă un risc crescut cu 39% de probleme de memorie sau de gândire.
Rata Fib-A în Statele Unite este în creştere - estimările sugerează că până la 16 milioane de persoane vor avea fibrilaţie atrială până în 2050.
Schimbarea stilului de viaţă
Medicina modernă are medicamente uimitoare - cum ar fi statinele şi medicamentele pentru scăderea colesterolului - care pot preveni sau încetini bolile de inimă, mai ales dacă sunt depistate la timp, spun specialiştii. Controalele regulate şi administrarea zilnică a medicamentelor prescrise sunt esenţiale pentru ca acest lucru să se întâmple, indică ei.
Cu toate acestea, există o limită la ceea ce pot face medicamentele. De exemplu, tratarea agresivă a hipertensiunii arteriale s-a dovedit promiţătoare în reducerea tulburărilor cognitive uşoare, dar nu şi a demenţei, se arată în recenta declaraţie AHA.
„Oamenii au fost concepuţi să trăiască foarte diferit de cum trăim astăzi şi este imperativ ca oamenii să înţeleagă cât de incredibil de important este stilul de viaţă”, spune dr. Andrew Freeman, specialist în prevenţia cardiovasculară la Centrul National Jewish din Denver, care nu a fost implicat în care nu a fost implicat în redactarea declaraţiei AHA.
Care sunt factorii-cheie ai stilului de viaţă care stimulează sănătatea creierului? Nimic din ceea ce nu aţi mai auzit până acum.
Factorii-cheie ai stilului de viaţă care stimulează sănătatea creierului
Prioritizarea somnului: O stare de odihnă bună stimulează starea de spirit, îmbunătăţeşte energia şi sănătatea creierului.
Persoanele care au un somn întrerupt între 30 şi 40 de ani sunt de două ori mai predispuse să aibă probleme de memorie şi gândire un deceniu mai târziu, potrivit unui studiu realizat în ianuarie.
„Punctul optim” pentru somnul odihnitor este atunci când putem dormi continuu prin cele patru etape ale somnului de patru până la şase ori în fiecare noapte.
Deoarece fiecare ciclu durează aproximativ 90 de minute, majoritatea oamenilor au nevoie de şapte până la opt ore de somn relativ neîntrerupt pentru a atinge acest obiectiv.
Nutrienţii
Specialiştii ne sfătuiesc să ne asigurăm că mâncăm o dietă mai sănătoasă bazată pe fructe şi legume.
Un studiu a arătat că o dietă antiinflamatorie bazată pe cereale integrale, fructe şi legume, în locul unei diete inflamatorii axate pe carnea roşie şi procesată şi pe alimentele ultraprocesate, cum ar fi cerealele zaharoase, sucurile, cartofii prăjiţi şi îngheţata, a redus riscul de demenţă cu 31%.
Acest beneficiu a fost valabil chiar şi pentru persoanele cu diagnostice existente de afecţiuni cardiometabolice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiace şi AVC.
Reducerea stresului
Studiile anterioare au descoperit o relaţie între cortizol şi riscul de demenţă, dar accentul a fost pus mai ales pe persoanele în vârstă şi pe zona de memorie a creierului, numită hipocampus.
Un studiu din octombrie 2018 a constatat că nivelurile ridicate de cortizol - aşa-numitul hormon al stresului - au fost asociate cu deteriorarea părţilor creierului care transmit şi gestionează informaţiile . Un alt studiu publicat în martie 2023 a constatat că persoanele cu niveluri ridicate de stres erau cu 37% mai susceptibile de a avea o cogniţie slabă.
Stresul nu este rău în mod inerent, iar adoptarea unor modalităţi de a privi factorii de stres ca pe nişte provocări sănătoase poate ajuta, spun experţii.
Potrivit OMS, alte modalităţi includ somnul din abundenţă, consumul de alimente sănătoase şi limitarea timpului petrecut la TV sau pe reţelele sociale. De asemenea, ajută să rămâneţi conectat cu ceilalţi şi să utilizaţi practici de calmare, cum ar fi meditaţia şi respiraţia profundă. Totuşi, unul dintre cele mai eficiente instrumente este activitatea fizică.
Exerciţiile fizice sunt esenţiale
Dacă există o singură schimbare de stil de viaţă pe care o puteţi face, concentraţi-vă asupra exerciţiilor fizice, spune specialiştii.
Adulţii ar trebui să facă 150 de minute de activitate de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate viguroasă în fiecare săptămână, împreună cu antrenament de forţă, potrivit CDC.
În timpul exerciţiilor moderate respiraţi greu şi nu puteţi cânta un cântec, dar puteţi vorbi în continuare. Activităţile viguroase, cum ar fi joggingul, înotul sau jocul de baschet, fac dificilă vorbirea.
Creşterea activităţii fizice aduce beneficii întregului organism, inclusiv creierului, au arătat studiile. Un studiu din septembrie 2022 a arătat că persoanele care au mers într-un ritm foarte alert, de 112 paşi pe minut, timp de 30 de minute pe zi, şi-au redus riscul de demenţă cu 62%.
Puteţi număra numărul de paşi pe care îi faceţi în 10 secunde şi apoi să îl înmulţiţi cu şase - sau numărul de paşi pe care îi faceţi în şase secunde şi să îl înmulţiţi cu 10. Oricare dintre variante funcţionează.
„Activitatea fizică este foarte importantă”, spune dr. Freeman. „Şi dacă o îmbini cu o dietă bazată mai mult pe fructe şi legume, reducerea stresului, somn suficient şi conectarea cu ceilalţi - aceasta este reţeta magică. Este fântâna tinereţii”, spune medicul american.
