Un bărbat din Marea Britanie care suferă de forme de cancer la cap şi la gât, care au recidivat de mai multe ori, este primul participant la un studiu clinic care a primit un vaccin personalizat pentru prevenirea reapariţiei cancerului. Tratamentul a fost conceput pentru a instrui corpul pacientului să recunoască şi să apere organismul de tipuri specifice de cancer. Deşi în prezent există şi alte vaccinuri împotriva cancerului, serul administrat pacientului a fost personalizat după ADN-ul său.
În acest eveniment major în cercetarea şi tratamentul cancerului, bărbatul din Regatul Unit a primit ceea ce medicii numesc un „vaccin împotriva cancerului“. Tratamentul constă dintr-o serie de injecţii livrate subcutanat, şi a fost conceput special pentru pacient într-un efort de a preveni o nouă recidivă a cancerului. Studiul nu s-a încheiat încă, şi dacă va avea succes, vaccinul va revoluţiona tratamentul cancerului.
Pacientul, Graham Booth, este tatăl a cinci copii şi locuieşte în Marea Britanie. El a primit pentru prima dată diagnosticul de cancer la cap şi gât în 2011 şi, în ciuda tratamentului, cancerul a revenit de patru ori până acum.
„Când am făcut primul tratament pentru cancer, în 2011, am crezut că boala nu se mai întoarce. Dar cea mai mare teamă a mea a revenit în 2016, când cancerul a recidivat, şi apoi din nou în 2019 şi de două ori în 2021“, a povestit Graham Booth.
Tratamentele pe care le-a primit britanicul au inclus chirurgie, reconstrucţie facială şi radioterapie.
Radioterapia poate provoca o serie de efecte secundare, iar unele dintre acestea pot fi debilitante. Printre posibilele efecte secundare ale radioterapiei se numără:
- probleme ale vezicii urinare
- dureri de cap
- răni (afte) în gură
- probleme cu tiroida
- limfedem
- cancere secundare
După ce cancerul i-a revenit pentru a patra oară, în 2021, pacientul rămăsese fără prea multe opţiuni. Acum însă, el participă la un studiu clinic prin care oamenii de ştiinţă încearcă să împiedice o nouă recidivă.
„Anul trecut, am avut sentimentul că tumorile progresează, şi nu-mi mai rămăseseră prea multe opţiuni. Acest studiu clinic mi-a deschis noi uşi şi îmi dă un pic de speranţă că poate cancerul nu se va mai întoarce. Şi asta ar putea deschide uşa şi pentru alţi oameni. Sper că viitorul va fi mai luminos. Am speranţa că nu se va mai întoarce niciodată, şi asta ar însemna totul pentru familia mea şi cei dragi din jurul meu“, a mai spus britanicul.
Studiul clinic: centrul de cancer Clatterbridge din Liverpool, testează vaccinul numit TG4050 pentru tratamentul cancerelor de cap şi gât, precum şi pentru cancerul ovarian. Compania de biotehnologie Transgene, cu sediul în Franţa, „axată pe proiectarea şi dezvoltarea de imunoterapii ţintite pentru tratamentul cancerului“, este cea care produce tratamentul.
Unele vaccinuri împotriva cancerului sunt deja disponibile, printre care şi vaccinul pentru virusul papiloma uman (HPV), care poate provoca cancer de col uterin.
Cu toate acestea, vaccinul pe care centrul Clatterbridge îl testează este diferit, întrucât este personalizat pe ADN-ul pacientului.
„Este o zi cu adevărat extraordinară pentrru acest studiu important, care ar putea deveni cu adevărat revoluţionar. (...) Să ajungem în acest stadiu în care un pacient primeşte un astfel de tratament care, cu doar câţiva ani în urmă părea ştiinţifico-fantastic, este cu adevărat uimitor“, a declarat dr. Christian Ottensmeier, profesor de imuno-oncologie la universitatea din Liverpool şi consultant oncolog medical la centrul Clatterbridge, care supraveghează studiul.
Pacientul va primi mai multe doze de imunoterapie personalizată şi pe parcursul anului viitor. Dacă vaccinul va avea succes, va antrena sistemul imunitar al pacientului să prevină reapariţia cancerului.
Britanicul, Graham Booth, este primul participant în acest studiu clinic, dar dr. Ottensmeier spune că vor fi adăugaţi mai mulţi pacienţi şi că există speranţa ca, în cele din urmă, să poată fi tratate şi persoane cu alte tipuri de cancer.
„Îi suntem foarte recunoscători domnului Booth că a fost de acord să participe la acest studiu clinic. Este minunat că am reuşit să trecem, de la stadiul teoretic al acestei cercetări, la crearea unui tratament pentru oameni reali. Cu toţii aşteptăm de multă vreme să vină această zi. Credem că va avea un impact real pentru pacienţii pe care îi tratăm la Clatterbridge“, a completat dr. Ottensmeier.
Jurnalul The Liverpool Echo, care urmăreşte îndeaproape studiul, a scris pe Twitter că dr. Ottensmeier consideră că acest tratament va avea mai puţine efecte secundare în comparaţie cu alte tratamente existente pentru cancer. Şi asta pentru că, spre deosebire de chimioterapie şi radioterapie, ţesuturile şi celulele sănătoase nu ar trebui să fie afectate.
Dr. Guillermo De Angulo, care face parte din comunitatea ştiinţifică, a declarat că acest tratament este promiţător, comunitatea medicală şi ştiinţifică lucrând deja de ceva vreme la astfel de imunoterapii.
„Vaccinurile create din ţesut tumoral real provenit de la pacienţi au arătat o mare promisiune“, a spus dr. De Angulo, care este hematolog pediatru şi oncolog la Spitalul de Copii din Miami.
Vaccinuri personalizate împotriva cancerului
Dr. Soheila Borhani, medic şi cercetător în domeniul cancerului la Universitatea din Illinois, autoarea cărţii în curs de apariţie, Deep Learning in Medicine, a explicat ce înseamnă terapia personalizată.
„Unul dintre principalele motive pentru care celulele canceroase proliferează şi se răspândesc în organism este eşecul sistemului imunitar de a le identifica şi a le elimina la timp“, spune dr. Borhani.
Cercetătoarea a precizat că acest tip de vaccin împotriva cancerului reprezintă o „formă relativ nouă de imunoterapie care stimulează sistemul imunitar al pacientului, antrenându-l să găsească şi să distrugă celulele canceroase greu de recunoscut în mod obişnuit“.
„Acest lucru se face prin ţintirea anumitor proteine numite neoantigeni, care sunt prezente doar pe suprafaţa celulelor maligne. Marea provocare este că există un număr foarte mare de posibili neoantigeni care pot fi creaţi ca urmare a mutaţiilor genetice din ADN-ul tumoral“, a explicat dr. Borhani.
Ea a menţionat că nu este posibil să se vizeze toţi neoantigenii simultan şi că studiul foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială (IA) pentru a determina ce neoantigeni să prioritizeze.
„Aceşti algoritmi sunt instruiţi pe cantităţi mari de date pentru a produce o listă individualizată a celor mai imunogene secvenţe pentru fiecare pacient. Având în vedere caracterul brevetat al modelului de IA utilizat în acest studiu, precum şi datele folosite pentru a-l instrui, trebuie să aşteptăm până la sfârşitul studiului pentru a şti dacă acest vaccin este eficient sau nu. Dar indiferent de rezultat, datorită puterii combinate a IA şi a secvenţierii ADN-ului, suntem mai aproape ca niciodată să reuşim o descoperire revoluţionară în tratarea cancerului“, a mai spus dr. Borhani.
