Oamenii de ştiinţă au folosit o procedură de transplant pentru a vindeca diabetul la şoareci de laborator, care nu necesită medicamente pentru suprimarea imunităţii.
În diabetul de tip 1, sistemul imunitar al organismului atacă şi distruge în mod eronat celulele pancreatice care produc insulină, un hormon care transportă zaharurile din alimente în celule unde sunt folosite drept energie necesară dezvoltării acestora. Fără insulină, aceste celule ar muri de foame.
Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 trebuie să ia insulină sintetică în fiecare zi pentru a trăi. Chiar şi cu acest tratament, boala face dificilă menţinerea unor niveluri normale de zahăr în sânge. Pe termen lung, acest lucru poate deteriora vasele de sânge şi nervii corpului, ducând la complicaţii precum boli de inimă, rinichi şi ochi.
Cercetătorii caută de multă vreme o modalitate de a vindeca diabetul de tip 1 prin înlocuirea celulelor producătoare de insulină pe care sistemul imunitar le ucide din greşeală.
În diverse studii, pacienţii au primit cu succes transplanturi de insule pancreatice de la donatori decedaţi, care le permit să reducă sau să stopeze utilizarea insulinei. Insulele sunt grupuri de celule pancreatice care le includ pe cele care produc insulină.
Dar există unele obstacole semnificative pentru a face ca acest tip de abordare să fie disponibilă pe scară largă.
O problemă principală este aceea că donatorii trebuie să ia medicamente antirespingere pentru a împiedica sistemul imunitar să omoare celulele străine. Aceste medicamente pot avea numeroase efecte secundare, inclusiv un risc crescut de infecţii.
Un posibil mod de a evita suprimarea imunităţii după transplant ar fi efectuarea a două transplanturi.
Primul transplant ar implica celulele stem din sânge de la donator. Aceste celule stem împreună cu celulele sistemului imunitar al beneficiarului, ar oferi persoanei cu diabet un sistem imunitar „hibrid”. Noul sistem imunitar ar trebui apoi pregătit pentru a tolera al doilea transplant de insule pancreatice de la acelaşi donator.
Conform specialiştilor, există însă şi riscuri în această abordare, întrucât beneficiarul trebuie să suporte un regim dur de tratament, inclusiv radiaţii cu doze mari şi chimioterapie pentru a inactiva propriul sistem imunitar, ceea ce poate provoca infertilitate şi, după transplantul de măduvă osoasă, există riscul ca sistemul imunitar al donatorului să atace ţesuturile beneficiarului, o complicaţie care pune viaţa în pericol numită boală grefă-contra gazdă.
Întrucât diabetul de tip 1 este o boală cronică care poate fi gestionată astfel de riscuri sunt greu de justificat.În studiul publicat online marţi, în jurnalul Cell Reports, o echipă de la universitatea Stanford a investigat o posibilă soluţie pentru aceste probleme.
Noul studiu implică un regim de condiţionare „mai blând” în pregătirea pacientului pentru transplantul de celule stem, prin folosirea unor doze mai mici de radiaţii şi doi anticorpi care vizează selectiv celulele imune, spre deosebire de chimioterapie, care impune un impact larg asupra organismului.
În esenţă, anticorpii „eliberează spaţiul” pentru ca celulele stem de la donator să se stabilească în organismul beneficiarului şi să creeze un sistem imunitar hibrid funcţional, spune dr. Preksha Bhagchandani, studentă la universitatea Stanford, care a lucrat la noul studiu.
Cercetătorii au descoperit că această abordare a funcţionat la şoarecii de laborator cu diabet. După transplantul mai puţin agresiv de celule stem, animalele au putut tolera un transplant de insule pancreatice de la acelaşi donator. Ca urmare, nivelul zahărului din sânge s-a normalizat iar animalele şi-au recăpătat greutatea pe care o pierduseră din cauza bolii.
Studiul pune bazele următoarelor cercetări, a spus Esther Latres, vicepreşedinte de cercetare la JDRF, o organizaţie nonprofit care a finanţat parţial noile cercetări.
„Oferă dovezi pentru o cale de promovare a toleranţei la insulele pancreatice transplantate fără suprimare imună sistemică”, a spus Latres într-un comunicat de presă de la Stanford.
Un aspect suplimentar al acestei abordări, spun autorii, este acela că transplantul de celule stem poate permite nu numai sistemului imunitar să tolereze transplantul de insule pancreatice, ci şi să se „reseteze”. Acest lucru poate preveni repetarea rateului imun iniţial care a cauzat diabetul zaharat de tip 1.
Oamenii de ştiinţă îşi propun să continue cercetările preclinice şi ar putea trece câţiva ani până când această abordare ar putea fi gata pentru testările la om.
Întrucât insulele pancreatice sunt dificil de procurat de la om, cercetătorii de la Stanford vor studia şi identificarea unor surse mai fezabile prin care să le obţină, cum ar fi creşterea insulelor pancreatice în laborator.
Joi, 10 noimebrie, începând cu ora 18 puteţi urmări dezbaterea online ,,Diabetes 360”, ce va fi transmisă live pe facebook, youtube şi pe siteul360medical.ro. Organizată de redacţia 360medical.ro, manifestarea aduce laolaltă mai mulţi medici diabetologi, dar şi medici din alte specialităţi care vor vorbi despre multiplele relaţii dintre diabet şi alte afecţiuni, dar şi despre factorii de risc în diabet şi prevenţie.
