Testările multigenice de tip next generation sequencing (NGS) sunt de foarte mare importanţă în decizia personalizată asupra tratamentului oncologic. Despre acestea, despre terapiile ţintite molecular, despre tipuri de cancere a explicat în cadrul dezbaterii ,,Cancer Survivor 360”, organizată de redacţia 360medical.ro, prof. dr. Cornelia Niţipir, şefa Clinicii de Oncologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Elias.
Cea de-a doua ediţie a evenimentului online ,,Cancer Survivor” a avut ca partener ştiinţific ,,UMF Carol Davila” Bucureşti, iar din partea universităţii a participat profesor universitar doctor Cornelia Niţipir, medic primar oncologie medicală şi medic specialist în radioterapie, doctor în ştiinţe medicale, care a explicat legătura între genomică şi cancer şi a vorbit despre noile metode de diagnostic şi tratament în oncologie.
,,Biopsia lichidă este o nouă direcţie în tratamentul oncologic. Această biopsie lichidă constă în analiza unui ţesut nonsolid. De cele mai multe ori este vorba de sânge, iar apoi se face o distincţie prin tehnici genetice noi a celulelor normale diferenţiindu-se faţă de celulele tumorale. Este un test foarte util pentru că noi putem obţine date legate de modificările de la nivel celular. Acestea sunt recunoscute pentru că duc la rezistenţă sau diferite comportamente clinice biologice şi practic aceasta este sursa ideilor noi de tratament. Această biopsie lichidă nu este un examen citologic al sângelui, ci reprezintă o analiză genetică de o mare fineţe, bazată pe tehnici de secvenţiere genomică de tip next generation sequencing (NGS) , prin intermediul căreia se poate distinge cu certitudine o diferenţă între celulele normale şi cele tumorale”, a spus prof. dr. Niţipir.
Medicul oncolog a precizat că celulele tumorale circulante, care, deşi au fost oarecum mediatizate printre pacienţi, nu sunt o dovadă a faptului că acea tumoră va reuşi să dea metastaze, de aceea nu sunt folosite în diagnostic.
,,În acest moment avem şi noi în România o serie de mutaţii pe care le folosim în conformitate cu normele internaţionale, mutaţiile diverse gene, cum ar fi EGFR, BRCA, ALK, PIC 3 CA şi o serie de alte mutaţii pe care le putem accesa pentru a vedea dacă pacienţii sunt eligibili pentru diferite terapii ţintite”, a mărturisit prof. univ. dr. Cornelia Niţipir.
,,Până acum, practic avem o creştere exponenţială a numărului de ţinte moleculare, ceea ce face ca aceste ţinte să ajute cercetătorii să dezvolte agenţi care acţionează la nivelul acestor ţinte şi de aceea numim acest tratament personalizat. Practic, acest tratament personalizat se adresează caracteristicilor particulare ale unei tumori şi nu mai afectează celulele normale, aşa cum se întâmplă cu unele terapii de tip chimioterapic.
Este foarte important să înţelegem că nu există două cancere identice la nivel molecular, au un profil genetic distinct şi pe de altă parte, o mare importanţă o are şi imunitatea organismului şi de multe ori mă gândesc de ce nu toate femeile care au mutaţii BRCA ca fac cancer de sân.
Ne închipuim ce sistem imunitar şi ce mecanisme de protecţie particulare au acele paciente care, deşi au o mutaţie clară, dovedită, o mutaţie care nu repară bine mai multe celule, ele totuşi nu fac cancer de sân, de exemplu.
Pe de altă parte, atunci când folosim terapii ţintite molecular, în cazul în care am diagnosticat diverse mutaţii, avem un răspuns mai bun prin asocierea diverselor terapii cu mecanisme diferite de acţiune şi ne ajută foarte mult, practic, să selectăm o serie de terapii care le putem folosi în diferite etape ale cancerului”, a explicat şefa Clinicii de Oncologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Elias.
