Preşedintele comisiei de nefrologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, prof. univ. dr. Ana Liliana Tuţă, a explicat, într-o conferinţă, afirmat cum s-au adaptat centrele de dializă din ţară după debutul pandemiei şi măsurile luate pentru a asigura continuarea tratamentului şi siguranţa pacienţilor. Potrivit specialistului, centrel de dializă private au avut cheltuieli suplimentare generate de pandemie, care ar trebui decontate de către stat.
Astfel, nefrologii din ţară s-au autosesizat de la începutul lunii martie, pe baza informaţiilor din ţări în care epidemia lua amploare, precum Italia sau China. Pe baza informaţiilor existente la acel moment, comisia de nefrologie a înaintat o procedură Ministerului Sănătăţii în 20 martie, care a fost apoi actualizată şi publicată în 29 martie.
Primele provocări au fost de natură organizatorică şi logistică, în condiţiile în care centrele de dializă nu erau proiectate ca să facă faţă unei astfel de situaţii de pandemie.
“Aceste centre de dializă, în momentul în care au fost realizate, au nişte spaţii în care pacientul (stă) în momentul în care vine la dializă, dar aici trebuia un spaţiu în care să îi şi triezi. Nu toate centrele aveau aceste spaţii, pentru că nu erau condiţii obligatorii. Epidemia asta a schimbat şi va schimba multe în lume, inclusiv la dializă”, a afirmat prof. univ. dr. Liliana Tuţă.
De asemenea, a fost nevoie de introducerea unor noi reguli de dezinfecţie şi de luarea în considerare a dificultăţii transportului pacienţilor către centele de dializă. În plus, pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus au fost organizate ture speciale, pentru a limita riscul de transmitere a infecţiei.
“Am zis ca, la pacienţii la care se poate, dializele să fie făcute cu 15 minute mai reduse, poate chiar cu 30 de minute, ca să poţi să faci dezinfecţie în secţie” a precizat prof. univ. dr. Tuţă.
Centrele de dializă, care sunt în mare parte private, au fost nevoite să suporte aceste costuri suplimentare generate de pandemie, deşi tariful de decontare a rămas la acelaşi nivel.
”La dializă putem spune că este un parteneriat public-privat de succes. Avem în România şi centre publice, care sunt, în general, în spitalele municipale şi judeţene, dar majoritatea cazurilor se tratează în centrele de dializă private. Cei din privat au investit foarte mult şi asigură condiţii foarte bune, fără ca pacientul să plătească”, a explicat preşedintele comisiei de nefrologie din cadrul Ministerului Sănătăţii.
În perioada pandemiei, centrele de dializă private au fost nevoite să facă cheltuieli suplimentare în special cu dezinfectanţii, transportul şi echipamentele de protecţie.
„Cei din centrele private au făcut o solicitare pentru acoperirea cheltuielilor, tocmai în vederea menţinerii acestui parteneriat public-privat. Ei au dreptate, au făcut cheltuieli suplimentare în această perioadă. Dar noi, comisia, nu putem lua decizia financiară, este la latitudinea Ministerului Sănătăţii şi a CNAS”, a mai spus prof. univ. dr. Tuţă.
