Astmul sever este necontrolat în aproximativ 40% din cazuri, în ciuda administrării unei terapii corespunzătoare, iar vieţile pacienţilor cu astm sever sunt adesea afectate în mod dramatic de povara pe care o reprezintă această boală, a declarat prof. univ. dr. Roxana Nemeş, medic primar pneumologie, medic specialist pediatrie, în cadrul emisiunii 360MEDICAL.
Astmul bronşic este o boală cronică inflamatorie, complexă prin spectrul fenotipurilor descrise, cu impact major asupra calităţii vieţii şi prevalenţă în creştere- se estimează că, până în 2025, la nivel global vor exista peste 400 milioane de pacienţi.
În România există peste un milion de cazuri de astm bronşic, prevalenţa fiind estimată la 4-6%, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. 10% dintre cazurile de astm bronşic sunt severe, iar până la 40% dintre acestea rămân necontrolate sub terapia standard cu doze mari de corticosteroizi inhalatori, bronhodilatatoare cu durată lungă de acţiune şi corticoterapie orală.
"Astmul sever este o formă debilitantă a astmului, care afectează până la 10% din bolnavii diagnosticaţi cu astm şi se poate dezvolta în copilărie, adeseori în asociere cu alergii, sau poate apărea mai târziu în viaţă", a afirmat prof. univ. dr. Roxana Nemeş.
Pacienţii care sunt diagnosticaţi cu astm sever au, de obicei, cea mai scăzută calitate a vieţii, cel mai mare risc de morbiditate şi mortalitate şi consumă cea mai mare parte a resurselor medicale.
"Spre deosebire de astmul „obişnuit”, astmul sever este necontrolat în aproximativ 40% din cazuri, în ciuda administrării unei terapii corespunzătoare. Astfel, vieţile pacienţilor cu astm sever sunt adeseori afectate în mod dramatic de povara pe care o reprezintă această boală", a menţionat prof. Nemeş.
Astmul bronşic sever necontrolat este invalidant, cu exacerbări frecvente şi risc de deces, pacienţii suferind o deterioare importantă a funcţiei pulmonare şi a calităţii vieţii.
În astmul sever, simptomele nu se ameliorează chiar şi atunci când oamenii iau în mod regulat şi corect medicamentele obişnuite şi unde alte cauze declanşatoare ale simptomelor au fost eliminate cât mai mult posibil. De aceea, astmul sever necesită o evaluare specializată şi un suport şi tratamente foarte diferite.
Tratamentul standard al astmului constă în asocieri medicamentoase formate din corticosteroid inhalator (CSI), beta-2 agonist cu durată lungă de acţiune (BADLA), antileucotriene şi altele. Între 5% şi 10% din formele de astm sunt severe, cu morbiditate şi mortalitate crescute.
"Terapia biologică se adresează acestor forme severe de boală. În ziua de astăzi, tehnologia şi medicina au avansat foarte mult, iar noile terapii biologice au un profil de siguranţă favorabil", a explicat prof. Roxana Nemeş.
Bolile respiratorii cronice afectează mai mult de 1 miliard de oameni din întreaga lume, iar astmul este una dintre cele mai prezente, punându-şi amprenta pe copii, adulţi şi persoane în vârstă, adesea pe tot parcursul vieţii lor.
Astmul afectează în jur de 340 de milioane de persoane din toate regiunile lumii. Aceasta reprezintă o creştere cu 3,6% a prevalenţei standardizate în funcţie de vârstă, faţă de 2006.
Astmul continuă să fie o sursă majoră de povară economică globală atât în ceea ce priveşte costurile directe, cât şi cele indirecte (aproximativ 1.000 de persoane mor în fiecare zi din cauza astmului).
"Până la 10% dintre cazurile de astm sunt descrise ca fiind severe. Dintre acestea, 40% nu pot fi controlate de medicaţia existentă. Prin urmare, este evident că astmul reprezintă o problemă de sănătate publică prin perioada lungă de boală, prin crize, prin mecanismele implicate în apariaţia bolii", a precizat dr. Nicoale Fotin, medic epidemiolog, în cadrul emisiunii.
Bolile respiratorii reprezintă 8% din totalul deceselor în Europa şi constituie a treia cauză de mortalitate după cea generată de bolile cardiovasculare şi cancer.
Puteţi urmări înregistrarea integrală a emisiunii pe canalul de Youtube al 360medical.ro:
