Aderenţa la tratament este o problemă în cazul persoanelor cu hipertensiune şi nu doar în România, ci în lumea întreagă. Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii ( AHA) un impact asupra aderenţei la medicaţia antihipertensivă îl are locul în care trăiesc persoanele cu hipertensiune arterială (HTA).
Persoanele care locuiesc în zonele urbane mari ar putea fi mai mai aderente la tratament, la medicamentele prescrise pentru hipertensiune arterială decât cele care locuiesc în comunităţi rurale mai mici, sugerează o nouă cercetare derulată în SUA.
Rezultatele sugerează că există diferenţe regionale, cei care locuiesc în partea de vest a SUA fiind cel mai puţin dispuşi să ia medicamente prescrise pentru hipertensiune arterială. Cercetarea a fost prezentată recent la Sesiunile Ştiinţifice de Hipertensiune ale Asociaţiei Americane a Inimii din San Diego.
,,S-ar putea crede că persoanele care locuiesc în zone rurale, deoarece au un acces mai redus la îngrijire medicală şi o lipsă a mijloacelor de transport public, ar avea rate mai mici de aderenţă", a declarat Samantha Schoenl, cercetătorul principal din studiu, studentă în anul patru la Colegiul de Medicină din Georgia, în Augusta. Potrivit acesteia, deşi în urban s-ar crede că mai multe opţiuni de transport ar ajuta, datele nu au demonstrat asta.
Aproape jumătate dintre adulţii din SUA au hipertensiune arterială. Aceasta nu are adesea simptome evidente, dar dacă nu este tratată poate afecta sistemul cardiovascular, contribuind la riscul unui atac de cord, al unui accident vascular cerebral şi al altor afecţiuni cronice de sănătate.
Astfel de probleme ar putea să nu apară timp de ani de zile, astfel încât "este greu de observat care sunt efectele administrării unui medicament în fiecare zi", a spus Schoenl.
Oamenii de ştiinţă americani au analizat datele de la peste 11.000 de persoane din cadrul National Health Interview Survey 2020, realizat de Centrele Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor. Acele persoane au fost un eşantion reprezentativ pentru mai mult de 71 de milioane de persoane din SUA diagnosticate cu hipertensiune arterială.
Cercetătorii au descoperit că aproape 76% dintre persoanele din marile populaţii urbane au luat medicamentele pentru tensiune arterială care le-au fost prescrise. În marile zone urbane periferice şi în zonele urbane medii, aproape 82% dintre persoane şi-au luat medicamentele pentru tensiune arterială.
Cercetătorii au descoperit şi diferenţe regionale. Persoanele care locuiesc în nord-estul ţării au fost cele mai predispuse să ia medicamentele care le-au fost prescrise, aproximativ 83% dintre ele fiind aderente. În sud, peste 81% dintre persoane şi-au luat medicamentele, iar 79% dintre persoanele din centru au făcut acest lucru. Vestul a avut cea mai scăzută rată de aderenţă la medicaţie, cu aproximativ 77%.
Datele au arătat o corelaţie între aderenţa la medicaţie şi accesul la asistenţă medicală primară, sugerând că cei care au avut mai puţin acces la asistenţă medicală au fost mai dispuşi să nu-şi mai ia medicamentele prescrise.
Aproximativ 14% din populaţia Statelor Unite trăieşte într-o zonă rurală, cu toate acestea, 97% dintre rezidenţii din mediul rural din acest studiu au declarat că au avut acces la asistenţă medicală periodică dacă au avut nevoie, în comparaţie cu mai puţin de 95% dintre persoanele din marile zone urbane.
Schoenl a spus că accesul la îngrijire medicală poate fi afectat şi de venit, o variabilă pe care cercetătorii nu au luat-o în considerare. O altă problemă ar putea fi faptul că oamenii din oraşe tind să se mute mai mult decât cei care locuiesc în zonele rurale şi ar putea avea mai puţină continuitate în ceea ce priveşte îngrijirea medicală, a precizat ea, potrivit siteului Medicinenet.com.
,,Cauza lipsei de aderenţă este foarte complexă", a declarat Dr. Khurram Nasir, şeful departamentului de prevenire cardiovasculară şi wellness de la Houston Methodist Hospital din Texas.
Nasir, care nu a fost implicat în noua cercetare, a spus că ar dori să vadă studiul replicat, cu rezultatele ajustate în funcţie de venit şi educaţie, o altă variabilă care nu a fost luată în considerare în studiu.
,,Avem nevoie de mai multe studii, dar dacă datele se confirmă, cred că acest lucru va avea implicaţii importante în planificarea politicilor de sănătate şi în îngrijirea pacienţilor", e de părere Nasir.
În cadrul primei ediţii a dezbaterii Cardio 360, organizată de redacţia 360medical.ro, eveniment online Cardio360, care face parte din seria conferinţelor 360 APT – Acces, politici şi terapii- s-a vorbit despre povara dramatică a bolilor cardiovasculare asupra calităţii vieţii, dar şi despre faptul că jumătate din decesele din România sunt prin boli cardiovasculare ceea ce înseamnă, dublul mortalităţii faţă de UE.
Urmăriţi şi
