Migraţia cadrelor medicale din România s-a atenuat semnificativ în ultimii ani, iar numărul de medici a crescut, însă ţara noastră se confruntă în continuare cu două provocări legate de resursa umană din Sănătate, potrivit ministrului Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Ministrul a ţinut un discurs în prima zi a reuniunii la nivel înalt organizată la Bucureşti în 22-23 martie de către Biroul Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru Europa.
"În ultimii cinci ani am avut o creştere a numărului de medici, ceea ce ne-a apropiat de media europeană - avem în momentul de faţă 346 de medici la 100.000 de locuitori", a precizat Alexandru Rafila.
"Dar acest lucru nu este suficient, pentru că ne aflăm şi în faţa a două alte provocări. Una este legată de repartiţia teritorială a acestor medici şi a asistenţilor medicali, iar cea de-a doua provocare este legată de faptul că, în România, am avut o perioadă lungă, care sperăm să se fi încheiat, când peste 10.000, probabil aproape de 15.000 de medici din România au emigrat, în general în ţări din Uniunea Europeană, dar şi În Statele Unite şi în Canada", a completat ministrul.
O altă realitate cu care se confruntă sistemul medical din România şi din regiune este schimbul de generaţii în rândul medicilor.
"Este clar că avem medici vârstnici, care se apropie de vârsta pensionării, şi avem un grup de medici tineri, care vor intra să-i înlocuiască, dar există această separaţie între generaţii datorată migraţiei masive care a afectat nu numai România, ci şi alte ţări din regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii", a menţionat prof. Rafila.
Participanţii la reuniunea OMS au lansat "declaraţia de la Bucureşti" legată de asigurarea resurselor umane în domeniul Sănătăţii, considerată vitală pentru accesul populaţiei la servicii medicale.
"Investiţiile trebuie corelate întotdeauna cu o politică pe termen mediu de dezvoltare a resurselor umane. Trebuie să facem un plan, o strategie, iar lucrurile acestea trebuie să depăşească ciclurile politice, trebuie asumate de fiecare ţară, iar rezultatul este un mai bun acces la servicii de sănătate şi o eficientizare a investiţiilor. Investiţiile care sunt făcute fără să se ţină cont de acest aspect, al resurselor umane, sunt ineficiente", a menţionat Alexandru Rafila.
O altă provocare pentru sistemele de sănătate este îmbătrânirea populaţiei şi creşterea numărului de pacienţi, care accesează mai frecvent decât generaţiile anterioare serviciile de sănătate.
Aceste tendinţe trebuie abordate sistemic, pentru a asigura sustenabilitatea sistemelor de sănătate publică în următoarele decenii, potrivit experţilor.