Autorităţile din România, care au ratat deja obiectivul fixat de ONU în privinţa infecţiei HIV pentru finalul deceniului trecut, trebuie să ia măsuri pentru creşterea accesului la testare şi tratament pentru HIV, să crească finanţarea în acest sens şi să realizeze un plan de acţiune pentru prevenirea infecţiei prin educaţie şi acces extins la testare, altfel vor rata şi următorul obiectiv, fixat pentru 2030, au avertizat reprezentanţii ONG-urilor din acest domeniu, în cadrul emisiunii 360MEDICAL dedicată infecţiei cu HIV, difuzată în contextul “Săptămânii europene a testării HIV / Hepatita B şi C”.
Temele principale ale emisiunii au fost importanţa testării pentru HIV, combaterea stigmatizării pacienţilor cu HIV/SIDA şi accesul pacienţilor cu HIV din România la tratament.
Problemele deja existente ale pacienţilor cu HIV/SIDA s-au acutizat în perioada pandemiei de Covid-19, care a afectat accesul pacienţilor la tratament.
"Există bariere în accesul la servicii medicale. Toate spitalele de boli infecţioase sunt 100% pentru Covid-19, pacienţii cu HIV nu mai au acces acolo, mai pot doar să-şi ridice tratamentul şi relaţia cu medicul s-a blocat", a declarat Iulian Petre, director executiv al UNOPA, în cadrul emisiunii.
"Analizele specifice care trebuie făcute pentru a monitoriza infecţia nu se mai fac sau se fac foarte greu, situaţia este foarte complicată", a completat el.
UNOPA a lansat la finalul lunii noiembrie campania online "Nu-ţi feri privirea!", care are ca ţintă populaţia generală, menită să crească gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la infecţia HIV, să promoveze testarea, precum şi să explice căile de transmitere a virusului HIV şi modalităţile de prevenire a transmiterii.
Informarea este cu atât mai importantă cu cât noile generaţii de tratamente antiretrovirale fac ca virusul să devină nedetectabil la pacienţi.
"Nu înseamnă că virusul nu mai este acolo, însă s-a dovedit ştiinţific că aceste persoane cu virus nedetectabil nu mai transmis virusul prin contact sexual, ceea ce înseamnă o schimbare majoră de paradigmă. Sperăm ca, prin educaţie, va scădea foarte mult stigma şi discriminarea asociate infecţiei cu HIV", a menţionat director executiv al UNOPA.
Datele Compartimentului de Monitorizare şi Evaluare al Infecţiei HIV/SIDA arată că, în prezent, aproape 70% din pacienţii cu HIV/SIDA din România aflaţi în tratament sunt cu virus nedetectabil.
De altfel, reducerea discriminării pacienţilor cu HIV este una dintre principalele ţinte ale organizaţiilor din acest domeniu.
"Dacă lumea medicală a reuşit, în aceşti 40 de ani, a reuşit să găsească tratamentul care să ăi facă pe oamenii cu HIV să trăiască bine, discriminarea este în continuare o problemă. Nu s-a găsit încă 'medicamentul' care să îi lase pe aceşti oameni să se simtă cetăţeni şi parteneri egali în societate", a explicat Maria Georgescu, director executiv ARAS, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
Princiaplele probleme monitorizate de ONG-uri sunt restricţiile la accesul copiilor în şcoli, dificultatea pacienţilor cu HIV de a se angaja sau accesul dificil la tratament în spitale, în ciuda legislaţiei care interzice astfel de discriminări.
Pentru a facilita testarea pentru HIV, ARAS oferă gratuit teste care pot fi realizate la domiciliu şi testare gratuită în servicii comunitare.
"Vorbim de un grup din populaţia României care este unul dintre cele mai discriminate, potrivit tuturor sondajelor. În acelaşi timp, avem o izolare socială şi o teamă de discriminare la nivelul acestor persoane care le face să nu aibă un chip, să nu fie cunoscute pe scară largă în societate", a menţionat Florin Buhuceanu, director de advocacy în cadrul asociaţiei Accept.
România nu are nicio strategie naţională pentru HIV/SIDA, în ciuda faptului că şi-a asumat realizarea unei astfel de strategii cu implicaţii majore pentru reducerea transmiterii virusului HIV şi pentru creşterea accesului la tratament.
"Este un paradox care face ca România să rateze toate obiectivele Naţiunilor Unite. România este într-un stadiu trist chiar în raport cu statele aflate în imediata vecinătate ", a mai spus Florin Buhuceanu.
ONG-urile active în acest sector au contribuit, în ultimele decenii, la creşterea accesului pacienţilor la servicii de diagnostic şi tratament, precum şi la servicii complementare, recomandate de medici.
În perioada anterioară, România şi-a asumat obiectivul “90-90-90”, care înseamna ca, până în 2020, 90% dintre persoanele infectate cu HIV ar fi trebuit să fie diagnosticate, 90% dintre aceştia să beneficieze de terapie ARV şi, dintre cei aflaţi sub tratament, 90% să ajungă la o încărcătură virală nedetectabilă.
România a ratat îndeplinirea acestui obiectiv în principal din cauza subfinanţării programului pentru HIV şi a lipsei oricărei strategii în acest domeniu. Astfel, ultimele date, din 2019, indicau că 87% dintre persoanele care trăiesc cu HIV îşi ştiau statusul (sunt diagnosticate), 67% primeau tratament specific şi 54% au ajuns la supresie virală.
Următorul obiectiv, stabilit de ONU, este şi mai ambiţios: eradicarea infecţiei HIV până în 2030.
"Este un obiectiv pe care îl vom rata dacă nu introducem în programul naţional prevenirea şi reducerea riscurilor. Trebuie să existe şi un plan de acţiune şi buget", a mai spus Maria Georgescu.
Potrivit specialiştilor, este nevoie de măsuri de prevenire în categoriile cele mai expuse infecţiei HIV, care să includă educaţie pentru prevenţie şi testare extinsă.
"Testarea extinsă şi accesul la tratament reprezintă cheile de intervenţie majoră în orice politică de sănătate publică, cu atât mai mult când vorbim despre HIV", a subliniat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog.
Puteţi urmări integral înregistrarea emisiunii pe canalul de Youtube al 360medical.ro:
