România, este clasată pe locul 34 din 35 în raportul Euro Health Consumer Index (EHCI), care clasifică sistemele naţionale de sănătate din statele europene din punctul de vedere al pacientului.
Raportul EHCI a evaluat 35 de ţări (UE, Marea Britanie şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est), iar România se plasează la doar 5 puncte de ultimul loc.
Cercetarea a luat în calcul mai mulţi parametri, precum timpul de aşteptare al pacienţilor pentru acces la medicamentele, drepturile pacienţilor şi nivelul general de informare în rândul pacienţilor şi starea generală de sănătate a populaţiei.
Rezultatele raportului subliniază nevoia stringentă de măsuri de sprijin pentru sistemul de sănătate din România.
Astfel, în ceea ce priveşte accesul la medicamente, România are un scor de doar 39 de puncte dintr-un nivel maxim de 100 puncte, fiind cel mai mic dintre toate capitolele evaluate.
De altfel, din 160 de medicamente inovatoare aprobate de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2017-2020, doar 38 (mai puţin de 25%) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite din România.
Majoritatea ţărilor europene utilizează un mix de finanţare, publică şi privată, pentru cheltuielile de sănătate, însă principala sursă de finanţare o constituie fondurile publice.
Ultimele statistici ale studiului EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator 2021 indică faptul că pacienţii români pot aştepta până la aproape 30 de luni (o medie de 899 de zile) de la aprobarea de punere pe piaţă pentru un medicament inovator, în creştere faţă de raportul anterior, ceea ce situează România pe ultimul loc în cadrul UE, cu 388 de zile (mai mult de 1 an de zile, circa 13 luni) peste media UE.
Rezultatele sunt îngrijorătoare mai ales din perspectiva accelerării fenomenului de îmbătrânire a populaţiei din România în ultimii ani. Astfel, ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste este în creştere (de la 16,5% în 2014 la 18,5% in 2019).
Mai mult, conform ultimelor proiecţii ale Eurostat, în structura vârstei populaţiei din România este de aşteptat să se observe o tranziţie către o structură a populaţiei mai în vârstă. Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste vor ajunge la o pondere de peste 30% din populaţia totală în 2050.